APIA Dolj verifică dosarele fermierilor şi demarează controalele în teren

0
128

S-a încheiat prima etapă, cea de depunere a cererilor, la două dintre cele mai importante ajutoare acordate de la bugetul de stat şi din fonduri comunitare – plăţile pe suprafaţă şi cele naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, derulate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). În prezent, la nivelul APIA Dolj, sunt verificate toate dosarele fermierilor şi, în paralel, au loc controale în sistemul informatic al Agenţiei, urmând ca de la 15 iulie să înceapă controalele în teren şi prin teledetecţie. Potrivit conducerii APIA Dolj, se estimează că în acest an cuantumul sprijinului la hectar va fi de circa 110 euro, iar data de la care se va acorda plata în avans se preconizează a fi şi în acest an 16 octombrie. Pe larg, despre toate procedurile derulate în acest sens în Dolj am stat de vorbă cu directorul de la centrul judeţean APIA, Emil Călugăru.

 

Emil Călugăru

– Discutam, la sfârşitul lunii februarie a acestui an, despre ceea ce aveau de făcut fermierii pentru a primi subvenţiile acordate de APIA în cadrul Campaniei SAPS 2012. Acum, odată încheiată sesiunea de depunere a cererilor, care sunt primele concluzii?

– Primirea cererilor aferente sprijinului pe suprafaţă s-a finalizat în data de 11 iunie a.c., pentru campania 2012. S-au depus, în total, 53.987 de cereri, pentru o suprafaţă de 435.000 ha. Numărul de cereri este cu aproximativ 1.500 mai mic decât în campania 2011, în schimb, suprafaţa solicitată a crescut. E un lucru îmbucurător faptul că şi după controalele pe care noi le vom efectua suprafaţa eligibilă va fi, totuşi, mai mare decât în campania 2011. Fermierii vor primi, aşadar, mai mulţi bani. Un alt aspect pozitiv este şi faptul că numărul marilor fermieri care au depus cereri de sprijin pe suprafaţă este de 839, în creştere faţă de anul trecut, când au fost 810. Asta înseamnă că mai mulţi fermieri au trecut de baremul celor 50 ha, intrând în categoria marilor fermieri.

Verificări de la A la Z

– Ce are de făcut instituţia până la momentul în care dosarele doljenilor ajung să fie declarate eligibile la plată?

– În acest moment, noi derulăm un control administrativ, asta înseamnă verificarea tuturor dosarelor primite, precum şi un control în aplicaţia informatică. În cazul în care există dosare cu nereguli – în sensul că sunt incomplete, pentru că fermierii nu au prezentat încă toate documentele care trebuiau anexate cererii de plată – fermierii vor fi notificaţi şi vor avea obligaţia să prezinte documentele doveditoare sau alte documente, după caz, astfel încât dosarul să parcurgă fluxul de autorizare la plată. În paralel, APIA Dolj face şi un control administrativ în sistemul informatic, ceea ce înseamnă că verificăm dacă datele din dosarul cererii de sprijin corespund cu datele introduse în sistemul informatic, astfel încât în urma acestui control să iasă la iveală toate neregulile, care, evident, trebuie justificate.

După finalizarea acestui control, undeva în jurul datei de 15 iulie, vom demara controlul în teren, care, ca în fiecare an, se desfăşoară cu inspectorii APIA. Eşantionul de control îl vom primi de la nivelul superior, de la APIA central şi, bineînţeles, acel control prin teledetecţie, de asemenea, pe un eşantion pe care îl vom primi tot de la APIA central. Aceste controale se vor desfăşura în perioada următoare în funcţie de numărul eşantionului, până la sfârşitul lunii august, astfel încât cel târziu până la data de 1 octombrie să finalizăm toate controalele în teren şi să introducem datele în sistemul informatic.

– Se poate vorbi deja de o sumă reprezentând sprijinul acordat fermierilor pe acest an şi despre o eventuală dată de la care vor începe plăţile?

– Şi în acest an se preconizează data de 16 octombrie pentru efectuarea plăţii în avans. Deocamdată, nu se cunoaşte cuantumul sprijinului pe suprafaţă, se estimează că el va fi de circa 110 euro. Anul trecut a fost de 91,2 euro/ha, din fondurile FEGA, la care se adaugă plata de la buget, care va fi stabilită prin hotărâre de guvern înainte de începerea plăţii în avans. Pentru măsurile de agromediu, zonele defavorizate – în Dolj este vorbe de 31 de comune – se păstrează cuantumul de 80 euro/ha, respectiv pentru Pachetul IV – culturi verzi, cuantumul este de 130 euro/ha. Aceste ultime sume se cunosc deja, deoarece în fiecare an sunt aceleaşi, fiind stabilite prin Programul 2007-2013.

– Fermierii care nu au cultivat terenul primesc sau nu subvenţie? Întrebarea se impune, întrucât se face confuzie între terenurile necultivate şi cele neîntreţinute, lăsate în paragină.

– Terenul necultivat este acel teren agricol care este lăsat necultivat în mod voit, dar trebuie să fie întreţinut, adică fără buruieni sau gunoaie, astfel încât să fie respectate bunele condiţii de agromediu. În acest caz, fermierul primeşte subvenţia, dar numai pentru sprijinul pe suprafaţă, neexistând cultură pe el. Cum spuneaţi, trebuie făcută diferenţa între un teren necultivat şi unul neîntreţinut. Terenul nelucrat, ca să devină eligibil la plată, trebuie să fie bine întreţinut. Evident, unde există şi cultură, în general, fermieri au grijă să nu fie buruieni, dar, pe terenul nelucrat mai creşte uneori şi vegetaţie nedorită, iar acolo noi acţionăm în consecinţă, aşa cum arată procedura.

Eliberarea adeverinţelor, condiţionată de plata impozitelor locale

– Au fost, din nou, probleme cu adeverinţele pe care agricultorii le obţin de la primării, fără de care dosarele de cerere sunt incomplete şi, implicit, declarate neeligibile. Solicitanţii s-au plâns că le-a fost refuzată eliberarea. Mai mult, că au fost condiţionaţi să plătească taxele şi impozitele locale în schimbul documentului…

– Este adevărat, adeverinţa pe care o eliberează primăriile agricultorilor este necesară la dosarul cererii sprijinului pe suprafaţă, şi nu toţi fermierii au beneficiat de ea. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că sprijinul pe suprafaţă se acordă conform OUG nr. 125/2006. Conform acesteia, fermierul trebuie să prezinte documentele care dovedesc utilizarea sau folosinţa terenului, atunci când APIA le solicită. Potrivit art. nr. 7, alin. 5 din această OUG, documentele care dovedesc dreptul de folosinţă şi cele din care reiese utilizarea terenului agricol se stabilesc prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este vorba de Ordinul nr. 246/2008, care de curând a fost şi modificat şi completat cu Ordinul nr. 127/7.06.2012 şi publicat în MO în data de 11 iunie a.c. La art. 4 se precizează foarte clar că fermierul trebuie să prezinte documentele de utilizare sau de folosinţă ale terenului, dar să facă şi dovada utilizării efective a terenului agricol, respectiv “adeverinţa eliberată în conformitate cu înscrisurile existente în registrul agricol de la primărie”. Registrul agricol de la primărie este întocmit pe baza Ordinului nr. 95, unul comun al MADR, al MAI, Institutului Naţional de Statistică şi al Ministerului Finanţelor, şi cuprinde normele impuse în perioada 2010-2014, în care se specifică foarte clar, la art. 2. alin. 1, că registrul agricol constituie bază de date pentru realizarea, cu ajutorul sistemelor electronice de calcul, al verificărilor încrucişate între datele registrului agricol şi datele înscrise în registre specifice, ţinute de alte instituţii, cum este cazul APIA. Această adeverinţă atestă, practic, identificarea pe blocuri fizice a terenurilor declarate de fermieri. Pe de altă parte, prin această adeverinţă se confirmă modul de deţinere a suprafeţelor pe care fermierii le declară în obţinerea sprijinului, fie că este un titlu de proprietate, contract de arendă sau concesionare ori alte documente şi, nu în ultimul rând, constituie o verificare suplimentară pentru APIA, în sensul că preîntâmpinăm apariţia eventualelor fraude privind accesarea ilegală a unor fonduri pentru sprijinul pe suprafaţă.

Din punctul meu de vedere, primăriile trebuie să elibereze aceste adeverinţe pentru că ele fac trimitere la Registrul agricol, se atestă în ele dacă fermierul are un număr nominal unic în evidenţele fiscale ale primăriei şi în nici unul dintre actele normative pe care le-am discutat aici nu se condiţionează plata taxelor şi impozitelor pentru eliberarea adeverinţelor. Aşa încât aceste documente ar trebui eliberate, atât timp cât actele normative nu impun restricţii din acest punct de vedere. Fermierii care totuşi nu şi-au depus aceste documente, pentru că avem şi asemenea cazuri, odată cu depunerea cererii vor fi notificaţi că trebuie să aducă adeverinţele cel mai târziu  până la autorizarea la plată. În mod clar nu se va face autorizare la plată dacă aceste documente nu există la dosar.

Instanţa decide în cazul unui abuz  

– Asta înseamnă că fermierii sunt prejudiciaţi şi, atunci, ei îşi pot cere drepturile în instanţă, acţionând primăria în judecată?

– Fermierii pot să parcurgă orice etapă legală în obţinerea dreptului privind această adeverinţă.

– Ce se întâmplă dacă fermierul câştigă procesul cu primăria, dar campania de acordare a subvenţiilor s-a încheiat?

– Perioada campaniei este clar stabilită prin regulamentele europene. Orice cerere venită după data de 12 iunie, în cazul acestui an, este considerată neeligibilă la plată, pentru că pe loc este eliberată înştiinţare negativă, că nu mai beneficiază de acest sprijin. Din punctul de vedere al APIA, orice dosar care nu a fost înregistrat în baza noastră de date şi, evident, în registrele manuale nu mai este eligibil la plată. Motiv pentru care, dacă se constată abuzuri de acest gen, fermierii se pot adresa instanţelor sau organelor abilitate ale statului pentru obţinerea drepturilor de care au fost prejudiciaţi.

Noi le-am explicat în amănunt primarilor aceste detalii, că nu trebuie să utilizeze această adeverinţă ca un instrument de şantaj, pentru plata taxelor şi impozitelor locale. Evident, dumnealor îşi pot organiza cum doresc activitatea din primărie, dar acest document, din punctul de vedere al APIA, trebuie eliberat. Noi le-am atras atenţia să nu folosească această adeverinţă ca un instrument de constrângere, pentru că, iată, oamenii pot pierde subvenţia. S-a întâmplat şi ca oamenii să fie îndrumaţi greşit, la unele primării, să nu meargă la APIA pentru că nu li se vor primi cererile. Nu este adevărată, noi primim cererile, chiar dacă nu au adeverinţa, iar noi îi notificăm asupra faptului că trebuie să o aducă. Însă, dacă nici în urma notificării nu le aduc, dosarele lor, chiar depuse, vor fi considerate neeligibile la plată.

– Să sperăm că părţile implicate au înţeles…

1.572 de cereri pentru exploataţiile de bovine

– Ce ne puteţi spune despre ajutoarele acordate sectorului zootehnic?

– Cererile pentru ovine-caprine s-au depus, etapa s-a finalizat încă din 15 iunie şi deja s-a extras eşantionul de control pe teren. Avem de verificat 101 exploataţii, dar o mare parte dintre ele a fost verificată. Va urma un supracontrol pe un eşantion mai mic, după care cererile îşi vor urma fluxul de autorizare la plată.

La specia bovine, luni (n.r. – 2 iulie a.c.) a fost ultima zi de depunere a cererilor. Au fost înregistrate 2.820 de solicitări, faţă de 2.542 în 2011. Şi în acest caz se face un control administrativ, dar trebuie menţionat că la specia bovine nu se face control în teren, ci un control pe baza declaraţiilor fermierilor şi a unor verificări încrucişate cu baza de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. De asemenea, la ovine-caprine s-a depăşit numărul cererilor înregistrate anul trecut, vorbim de 1.572 de cereri, cu 10% mai mult faţă de 2011.

Urmează depunerea cererilor pentru producătorii de lapte de vacă din zonele defavorizate. Este o măsură a cărei sursă de finanţare este tot bugetul european. Încă nu s-a stabilit data exactă pentru primirea acestor cereri, în schimb am transmis la nivelul Direcţiei Economice a APIA central centralizatoarele cu fermierii eligibili pentru această schemă de sprijin din anul precedent. Suma este de 87 de euro/cap de animal.

– Cum staţi la capitolul rentă viageră?

– Din luna martie noi am transmis invitaţii către rentieri, cu perioada în care  trebuiau să se prezinte la noi. Termenul acela a expirat, dar, evident, oamenii se pot prezenta în continuare. După data de 31 august carnetele nu se mai pot viza. În judeţ sunt circa 3.000 de carnete şi în acest moment s-au vizat aproximativ 2.200 dintre ele. Cuantumul rentei viagere este de 50 euro/ha în cazul arendării şi 100 euro în cazul vânzării, bani care se primesc în fiecare an, cu condiţia să fie vizat carnetul de rentier, dar numai pentru cei care au apucat să devină rentieri până în anul 2009.