Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, al Academiei Române a organizat, în perioada 28-30 mai 2025, simpozionul național „Identitate națională, identitate europeană. Craiova 1475-2025”. Comitetul științific al simpozionului a fost girat de personalități din cadrul Academiei Române, alături de profesori și cercetători cu activitate remarcabilă în domeniul științelor socio-umane.
Institutul craiovean s-a impus, de-a lungul anilor, ca un spațiu al gândirii critice, al reflecției interdisciplinare și al dialogului academic autentic. Prin eforturile cercetătorilor săi, a promovat constant excelența științifică, onorând misiunea de a înțelege complexitatea societății românești și a contextului internațional, în spiritul valorilor umaniste.
Evenimentul organizat de institutul craiovean a reunit nume consacrate din mediul academic românesc, explorând istoria seculară a Craiovei, la împlinirea a 550 de ani de la atestarea documentară, precum și realitățile socio-economice și interferențele culturale care au modelat și continuă să definească o Europă unită prin valori comune, dar diversă prin culturi. Simpozionul a propus o reflecție asupra modului în care românii își păstrează specificul național, dar participă activ la construcția unei Europe solidare și democratice.
O misiune cu caracter interdisciplinar
Desfășurată în perioada 28-30 mai 2025, în format hibrid, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” și online, manifestarea s-a bucurat de o participare largă și o diseminare extinsă a cercetărilor. Parteneri ai evenimentului: Comisia de Istorie a Orașelor a Academiei Române, Consiliul Județean Dolj, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova, Centrul de Studii și Cercetări de Drept Privat „Ion Dogaru”, TVR Craiova.
Lucrările manifestării științifice s-au desfășurat în cadrul următoarelor secțiuni: a) Craiova – 550 de ani de atestare. Istoria unui oraș, istoria unei comunități; b) Realități socio-economice, valori identitare, interferențe culturale.
Evenimentul a reunit cercetători din sistemul de cercetare al Academiei Române, cadre didactice universitare, reprezentanți ai societăților și revistelor academice, arhiviști, muzeografi de la mai multe instituții de profil din București, Timișoara, Craiova, Constanța, Sibiu, Arad, Târgu Jiu.
În Cuvântul de deschidere, acad. Victor Spinei, președintele secției de Ştiinţe Istorice și Arheologie a Academiei Române, a menționat că Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor, cu o activitate neîntreruptă de 60 de ani, a depus de mult timp eforturi reale pentru intensificarea cercetării științifice de calitate și pentru dezvoltarea unor programe viabile în parteneriat cu instituții și autorități publice. „De-a lungul timpului, misiunea ştiinţifică a institutului s-a axat pe cercetarea bogatului tezaur arheologic, istoric, filologic, filosofic, lingvistic şi etnografic al Olteniei şi a conexiunilor cu ariile geografico-culturale învecinate, româneşti, balcanice şi europene” a mai precizat domnia sa.
De asemenea, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, a evocat importanța evenimentului. „Vă mulțumim pentru acceptarea invitației Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C. S. Nicolăescu-Plopșor și vă adresăm un călduros bun venit la Simpozionul național „Identitate națională, Identitate europeană. Craiova 1475-2025”. La 1 iunie se împlinesc 550 de ani de la prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov al lui Laiotă Basarab sau Basarab Laiotă cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti la acea vreme. Fosta cetate dacică Pelendava a parcurs o istorie plină de evenimente, devenind o veritabilă metropolă, un centru politic, administrativ, educativ, cultural şi economic puternic. Institutul nostru a pregătit o serie de manifestări științifice dedicate acestui moment, iar simpozionul care se desfășoară în aceste zile, constituie punctul central al programului nostru”, a precizat domnia sa.
Craiova celebrată la 550 de ani de atestare documentară
Prima secțiune, dedicată istoriei orașului Craiova, s-a desfășurat în zilele de 28 și 29 mai 2025, în sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj și a explorat teme variate, pornind de la Craiova Vechiului Regim până în contemporaneitate.
Prezentările au inclus teme valoroase cu privire la: unul dintre principalele proiecte ale Comisiei de Istorie a Orașelor din România, respectiv „Atlasul istoric al orașelor din România”, precum și ce ne poate spune arheologia despre istoria Craiovei. De asemenea, au fost abordate provocări istorice privind începuturile și evoluția Craiovei în primele sale două secole de existență și importanța descoperirilor numismatice pentru istoria Craiovei (secolele XVI-XIX). Totodată, s-a discutat despre elite sociale și rețele de influență, respectiv boierimea mică și administrația teritorială în Oltenia (secolele XVII-XVIII) și despre despre negustori de altădată ai Craiovei, printr-un studiu de caz al lui Teodoran Mihail (secolul al XVIII-lea).
Pentru perioada modernă, comunicările au analizat Craiova și județul Dolj în epoca regulamentară, prin anchetele lansate de ruși și importanța lor pentru cunoașterea istoriei locale, ca, de altfel, și Craiova văzută de călătorii străini ai secolului al XIX-lea, descrisă ca „primul oraș din întreg principatul care ar trebui împrejmuit cu ziduri”. Au fost prezentate participanților un studiu despre modernizarea Craiovei la sfârșitul epocii moderne, provocări și beneficii în sprijinul sănătății publice, precum și o istorie senzorială a Craiovei, cu surse și metodologie pentru cercetarea unei urbanități afective în secolul al XIX-lea.
Lucrările au continuat cu perioada contemporană, când au fost abordate aspecte economice prin prisma relațiilor de credit și consum; rolul important al societăților feminine de binefacere la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Nu au lipsit analizele despre Craiova și politicile de patronaj cultural regal în perioada interbelică, despre Biserica Ortodoxă și represiunea comunistă, despre arhitectura Craiovei în perioada comunistă. Prelegerea despre Craiova festivă, locuri ceremoniale și topografie simbolică (secolele XVIII-XX) a completat tabloul secțiunii.
Interferențe culturale și identitate națională
Tot în 29 mai, și vineri, 30 mai, s-a desfășurat secțiunea a II-a, în format hibrid, cu o serie de prezentări valoroase privind identitatea locală în context istoric, interferențe culturale și identitate națională în spațiul cultural contemporan, drept și societate.
Pentru început, au fost abordate aspecte privind provocările administrative în organizarea vizitelor regale la Craiova. S-a discutat despre contribuția medicilor Dimitire Max Culcer, Adrian Poenaru și Toma Voiculescu la îngrijirea răniților și a bolnavilor în anii Primului Război Mondial, acțiuni filantropice ale unor mari familii din Oltenia, precum și despre identitatea evanghelică în spațiul craiovean. De asemenea, au fost abordate subiecte precum sfârșitul războiului mondial și cursuri militare și produse speciale românești puse la dispoziția unor state din Africa (1976-1981).
O sesiune online a aprofundat subiecte variate, de la descoperiri din preistorie cu privire la unelte eneolitice de silex și ceramică din așezări hallstattiene din Oltenia, Țările Române în sistemul relațiilor internaționale la sfârșitul secolului al XVI-lea, figuri reprezentative pentru viața culturală și politică din Oltenia, precum Teodor Teodorini și Traian Demetrescu, până la problematici contemporane privind alegerile prezidențiale din România.
Vineri, 30 mai, prelegerile s-au concentrat pe diversele fațete ale interferențelor culturale și pe elemente de drept și guvernanță, analizând felul în care ele au modelat și continuă să modeleze identitatea națională într-un spațiu cultural contemporan specific. Au fost puse în discuție impactul fenomenelor globale asupra identității culturale locale, modul în care tradițiile sunt conservate și revalorificate în fața presiunilor modernității, precum și rolul instituțiilor și al practicilor culturale în menținerea și transmiterea specificului identitar. De la conceptul de „Masă Comunitară” – conservarea identității culturale și efectele globalizării, necesitatea unui nou dicționar de cultură tradițională, analiza simbolurilor vegetale în obiceiurile de iarnă și a porților tradiționale din Gorj ca expresii ale identității naționale, până la schimbări actuale în practica funerară, capitolul a oferit perspective asupra modului în care patrimoniul cultural imaterial poate fi salvgardat și integrat în viața de zi cu zi.
De asemenea, au fost abordate aspecte legate de termenul „țigan” – de la etnonim la patronim, printr-un studiu de caz al catagrafiilor din Oltenia, s-au explorat reprezentări estetice și sociale în cadrul Târgului Meșterilor Populari din Craiova și conceptul de „scriitură automată” ca o cale către subconștient și liberă creație. Prin aceste abordări, autorii și-au propus să contribuie la o mai bună înțelegere a dinamicii culturale și a modului în care trecutul și prezentul se intersectează pentru a construi identități adaptabile.
Din perspectivă juridică, au fost prezentate teme de actualitate precum conștiința juridică de mediu în România, exclusivitatea și clauza de neconcurență (o paralelă între dreptul civil și dreptul concurenței) și libertatea de creație și funcția tehnică în domeniul dreptului proprietății intelectuale. A fost prezentat și un scurt istoric al activităților privind protecția mediului, precum și concepte de guvernanță și consolidare instituțională, cu un studiu de caz despre Planul de acțiune 2024-2026. S-au discutat, totodată, și aspecte legate de poluarea vizuală, libertatea religioasă între garantarea pluralismului și limitările impuse de CEDO, precum și efectele admiterii de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din legile privind statutul judecătorilor și procurorilor.
O punte între generații de cercetători
Simpozionul a demonstrat, prin diversitatea tematică și prin calitatea prezentărilor, vitalitatea și rigorile cercetării socio-umane. Abordarea multidisciplinară, care a îmbinat perspective istorice, sociale, etnografice, numismatice, juridice, economice, politice și culturale, a permis o înțelegere mai nuanțată a evoluției Craiovei, precum și resorturile pentru analizarea modului în care valorile, tradițiile și cultura unei națiuni pot coexista armonios cu principiile și idealurile europene, stimulând reflecția critică, dialogul intercultural și consolidarea unui sentiment de apartenență atât la propria țară, cât și la comunitatea europeană.
Simpozionul din aceste zile rămâne nu doar o dovadă a vitalității cercetării în domeniul socio-uman, ci și o punte între generații de cercetători, între tradiție și inovație, între cercetarea fundamentală și aplicabilitatea socială. Temele abordate, diversitatea perspectivelor, precum și calitatea lucrărilor prezentate sunt expresia unei comunități științifice dinamice, deschise către schimburi fertile de idei.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor
