Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. În Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeste 100.000 de persoane. Cele mai întâlnite afecţiuni sunt hipertensiunea arterială, fiind înregistrate peste 73.000 de cazuri, şi cardiopatia ischemică de care suferă aproximativ 35.000 de persoane.
Afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.
Dintre factorii de risc, la capitolul stil de viaţă, se consideră că alimentaţia are cea mai mare contribuţie la decesul prin boli cardiovasculare (BCV), în timp ce hipertensiunea arterială (HTA) este cel mai important dintre factorii de risc biologici (urmat de colesterol, obezitate şi diabet).
Ziua Naţională a Inimii, sărbătorită astăzi
Un alt factor de risc – fumatul – a scăzut în ultimii ani, însă cardiologii sunt mai îngrijoraţi în prezent de efectele produse de obezitate şi sedentarism. Puţini adulţi practică activitatea fizică la nivelul recomandat, iar obezitate devine tot mai mult o problemă şi în cazul copiilor. De asemenea, prevalenţa diabetului rămâne ridicată în urma creşterii susţinute (cu peste 50%, în multe ţări) în ultimii zece ani.
În aceste condiţii, Direcţia de Sănătate Publică Dolj, în colaborare cu autoritaţile publice locale care au în subordine cabinetele şcolare, asistenţii comunitari, mediatorii sanitari, cabinetele de medicină de familie, Inspectoratul Şcolar Dolj, Societatea Studentilor Medicinisti din Craiova şi Crucea Roşie Dolj sărbătoresc astăzi Ziua Naţională a Inimii.
ZNI abordează an de an factorii de risc/protecţie privind sănătatea cardiovasculară, ce pot fi influenţaţi prin schimbări în stilul de viaţă la nivel individual sau comunitar. În ultimii ani ZNI a focalizat pe stresul psihosocial, hipertensiune arterială, activitate fizică, obezitatea la femei şi consumul de alcool la tineret.
În 2017, ZNI actualizează statisticile privind sănătatea cardiovasculară a României în Euro-context şi încearcă să pună în lumină efecte sano-genetice specifice atributelor existenţiale pozitive, descrise prin termeni precum împlinire, mulţumire, satisfacţie, bucurie, fericire în viaţă. DALY (Disability Adjusted Life Years) reprezintă suma anilor de viaţă pierduţi prin decese premature şi a anilor trăiţi cu dizabilitate dată de prezenţa bolii, corectaţi pentru gravitatea bolii.
Povara bolilor cardiovasculare asupra sistemului sanitar
Povara bolilor cardiovasculare estimată prin DALY plasează pe primul loc boala cardiacă ischemică (incluzând infarctul miocardic acut); aceasta este de 2-3 ori mai mare în România decât în ţările din Vest, cu circa 10% mai mare decât în Polonia şi cu circa 50% mai mică decât în Bulgaria. Accidentul vascular cerebral (AVC), a doua cauză DALY în ţările din estul Europei, este de 3‐4 ori mai mare în România decât în Vest, cu circa 30% mai mare decât în Polonia şi cu circa 60% mai mic decât în Bulgaria. HTA este, în termenii DALY, de 18 ori mai mare în România decât în Olanda, de 15 ori mai mare decât în Marea Britanie, de 4 ori mai mare decât în Germania, de 5 ori mai mare decât în Polonia şi cu circa 75% mai mare decât în Bulgaria.
Cercetările sugerează că satisfacţia vieţii cenzurează destul de convingător mortalitatea şi prevalenţa unor factori de risc majori pentru BCV. Scorurile de satisfacţie semnificativ mai ridicate în ţările din Euro-grupul nord-vest asociază mortalităţi BCV totale şi premature mai mici, precum şi nivele semnificativ mai scăzute pentru alcool şi HTA; prevalenţa fumatului tinde la rândul său către nivele mai scăzute. Aceste rezultate sunt compatibile cu opinia multor analişti privind corelarea insatisfacţiei vieţii cu fumatul, alcoolul, HTA sau chiar cu obezitatea; dimpotrivă, satisfacţia vieţii s-ar corela cu nivelul activităţii fizice.
