În octombrie 2020, în jur de 80 de absolvenți din Republica Moldova și-au început studiile la Universitatea din Craiova. Din martie 2020 până la momentul actual, UCV își desfășoară procesul educațional online. Facultatea online este o provocare atât pentru studenți cât și pentru profesori. Bobocii anului 2020 sunt mai puțin norocoși, ei nu au avut posibilitatea de a se bucura de participarea fizică la cursuri, astfel ei nici nu știu cum e să fii student cu adevărat.
Studenție prin lentila camerei, așteptări vs realitate, probleme tehnice, solitudine, adaptare. Câțiva studenți ai UCV, din anul I, români de pretutindeni,au fost dispuși să vorbească despre experiența lor de studenție la distanță.
„Nici măcar Craiova nu am habar cum arată”
Cristina Blaga, Facultatea de Litere, specializarea Comunicare și relații publice
Recunosc, aveam așteptări mari vis-a-vis de studenție și tot ce ar trebui să însemne asta. Un nou început, colegi, oameni noi, anturaje, proiecte, activități, socializare… asta vedeam. Dar, uite că realitatea bate nemilos și sedentarismul a devenit „ocupația preferată”. Nu mi-am văzut niciodată colegii sau profesorii, pot doar să-mi imaginez cum ar arăta integral, pentru că înafară de niște imagini de pe Zoom, nu am altceva drept reper. Nici măcar Craiova nu am habar cum arată.Sunt nevoită, la fel ca restul colegilor de universitate, să mă trezesc zilnic pentru a aprinde ecranul și a mă automotiva că sunt studentă și trebuie să intru la cursuri, cu toate că nu am apucat să simt încă ce înseamnă asta. Printre dificultățile pe care le-am întâlnit de când școala online a devenit o normalitate, pot sublinia problemele tehnice, atunci când nu am semnal, de exemplu, pierd ideea profesorului și rămân în urmă. De asemenea, obosesc mult mai repede, îmi pierd atenția și interesul, iar acest lucru se întâmplă din cauza lipsei de impact vizual, emoțional, întrucât ecranul nu înclocuiește contactul student-profesor. Încerc să caut și lucruri pozitive. Să zic că timpul liber, care acum este pe săturate, dar pentru mine asta nu este un avantaj, pentru că aș aprecia să fiu mereu activă, înconjurată de colegi și încărcată cu proiecte interesante.
„Cu puțină dedicație, am trecut și peste asta”
Sergiu Tutunaru, Facultatea de Științe, specializarea Informatică
Aș spune că este destul de bine să fiu student la distanță, pentru că, în primul rând, nu e nevoie să pierd timp pentru a mă deplasa la universitate. Iar, în al doilea rând, stând acasă am o alimentație mai sănătoasă. Am întâlnit dificultăți la înțelegerea materiei, pentru că nu toți profesorii dispun de tablete pentru a putea simula scrierea pe tablă, ceea ce face înțelesul mult mai dificil. Dar, cu puțină dedicație, am trecut și peste asta. Îmi place că în acest mod reușesc să economisesc timpul și, respectiv, să-l dedic unor lucruri care mă pot dezvolta în diferite domenii. Un minus foarte mare este lipsa interacțiunii cu profesorii și colegii, aceasta fiind în unele cazuri esențială. Sunt o persoană sociabilă, pentru mine poate fi o problemă să fiu la distanță de persoanele cu care petrec zilnic câteva ore. Per general, studenția online nu este chiar rea pentru persoanele care caută mereu să fie ocupate cu ceva.
„ Dar, cu timpul, m-am acomodat, merit în mare măsură a profesorilor”
Luiza Craijdan, Facultatea de Ştiințe Sociale,specializarea R.I.S.E.
Încă din ultima clasă de liceu, mi se înrădăcinase o acută aversiune pentru sistemul online de predare, cred că din cauza neprofesionalismului şi neinstruirii cadrelor didactice din instituție.Însă,profesorii de la Facultatea de Ştiințe Sociale, din cadrul UCV,specializarea R.I.S.E. mi-au schimbat atitudinea față de predarea cursurilor la distanță. Când au început cursurile la universitate, mă mai opuneam sistemului. În pofida faptului că suntem “digital natives”, eu, fiind extrovertită, copil care iradiază energie, dornică de interacțiune, acum sunt constrânsă în fața unui ecran. Tragic. Antiutopie- cursuri întrerupte de conexiunea slabă a internetului, luarea curentului la profesori din când în când, perturbările platformei în care lucrăm, solitudine socială, toate îşi puneau amprenta asupra stării . Dar,cu timpul, m-am acomodat, merit în mare măsură a profesorilor, care au fost şi sunt extrem de deschişi, flexibili, receptivi la cererile noastre. Toți se străduiesc la maxim să aibă o conexiune cu grupul, să insufle spre asimilare cât mai multe informații şi unii chiar implementează sarcini cu scopul ca noi să interacționăm. Temele sunt clar explicate,depănate fir cu fir. Deci, e posibil de făcut carte, dar cred că depinde şi de specializare,noroc că am ales R.I.S.E. Într-al doilea rând,părinții au mai puține cheltuieli atât timp cât suntem acasă. Totuşi, cu tot dinadinsul, îmi doresc trecerea la regim real. Vreau să simt ce înseamnă viața de student, vreau să interacționez cu profesorii şi colegii,să merg la universitate, să revin într-un final la “normal”.
„Dispare interesul pentru unele ore”
Nelea Nărea, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, specializarea Finanțe bănci
Deci, în primul rând, nu sunt adeptă a învățământului la distanță, dar acesta are și plusuri, nu doar minusuri. Aș începe cu partea negativă: dispare interesul pentru unele ore. După părerea mea, profesorii sunt diferiți, unii pot atrage atenția studentului chiar și în regim online, dar alții au maniera doar de a povesti fără a interacționa cu studenții. Plusul din învățământul la distanță ar fi că îmi permit să muncesc pe lângă cursuri. Minusuri sunt mai multe. Este în lipsă interacțiunea cu colegii, schimbul de informație, noutăți. Trăirile sunt foarte diferite.
„Facultatea online e la un click distanță”
Mihaela Zglavoci, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, specializarea Marketing
Aparent sunt studentă la distanță cu forma de învățământ la zi. Ironic sau nu, facultatea online ne-a ținut și mai la distanță pe noi, basarabenii, mai mult decât cei 600 km. Fiind în primul an, n-aș putea sa fac o comparație exactă între facultatea on-site și cea on-line. Când vine vorba de învățământul la distanță, din punctul meu de vedere, lucrurile sunt relative. Unii s-au adaptat mai bine, alții mai puțin. Ca român de pretutindeni, aș minți dacă aș spune ca adaptarea mea a fost una extrem de flexibilă, rapidă și ușoară. Și nu diferențele de cultură ar fi una din cauze, ci însăși distanța. Partea plină a paharului e că facultatea online e la un click distanță, reușind să economisesc astfel timp, resurse și energie. Mai mult decât atât, un job part-time sună destul de apetisant în perioada aceasta, pentru un student.
PATRISIA LISOVSKI
Studentă JURNALISM, Anul I, UCV
