Un joc online cu origini declarate în Rusia este invocat a fi responsabil de decesul a peste o sută de copiii în această ţară. Contagiunea pare să se propage rapid şi pe teritoriul nostru. Iar autorităţile administraţiei locale şi cele de ordine publică încep activităţi de conştientizare în rândul elevilor. În Bucureşti, primarul general şi ministrul de Interne fac poziţie comună şi se arată dispuşi să lupte cu fenomenul. Prin şcolile de cartier din Craiova, secretarele sunt trimise din clasă în clasă, pentru a explica elevilor capcanele internetului. Citită cu detaşare, toată această poveste pare cusută cu aţă albă. Deşi, undeva, un sâmbure de adevăr există. România, cea care îndeplineşte şi rolul de naţiune-lider în asigurarea securităţii cibernetice a Ucrainei, are specialişti în acest sens şi, cu siguranţa, va face tot posibilul să ţină deoparte populaţia din România de astfel de fenomene, aşa-zis cu caracter suicidal.
În data de 16 mai 2016, Novayagazeta.ru, sub semnătura Galinei Mursaliyeva, a publicat un articol la grupa „Noutăţi” prin care se arăta că, nu mai puţin de 130 de sinucideri ale copiilor au avut loc în Rusia, în perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016. Autoarea, încă din preambulul articolului, face un apel la părinţi să-şi salveze cât mai este posibil copiii, ce dau chiar şi mici simptome de o iminentă tragedie. „Vkontakte” este denumirea rusă a platformei de socializare similară Facebook. Sunt prezentate şi câteva cazuri, în care chiar o mamă, a cărei fetiţă s-a sinucis aruncându-se în faţa trenului, a reuşit să se logheze pe reţeaua cu pricina şi, după mai multe nivele de colaborare, i s-a pus întrebarea dacă vrea să moară! Deşi, iniţial, nu a dat un răspuns, femeia a comunicat apoi că vrea să se omoare şi, imediat, au venit îndrumările de rigoare! Mai mult, printre ţinte s-ar afla copiii cu mari probleme de dezvoltare psiho-emoţională, cei care se simt neînţeleşi şi cărora, fiind bine chestionaţi, li se descoperă punctele vulnerabile. Apoi, adolescenţii intră în diverse reţele de socializare, se fac schimburi de „prietenie” între ei, dându-se astfel iluzia că aparţin unei comunităţi cu destule trăsături comune. Dar, finalul se anunţă a fi tragic!
Nicio legătură stabilită între sinucideri şi jocul „Balena albastră”
Preluarea fără niciun mod de rigoare gazetărească a acestei ştiri şi translatarea ei în spaţiul virtual, aici unde milioane de adolescenţi din întreaga lume îşi petrec multe ore din zi, aduce cu sine adevăratul pericol. Este greu de crezut că specialiştii FSB-ului rusesc nu ar fi luat imediat cu asalt domiciliile, de la IP-urile cărora se trimit în marea interconectată a reţelelor de socializare astfel de jocuri suicidale.
Până în prezent nu s-a demonstrat nicio legătură între sinuciderile ruseşti şi jocul „Balena albastră”. Presa rusă arată că rata sinuciderilor în Federaţia Rusă este una foarte mare şi lucrurile trebuie bine decelate. Totuşi, pentru a preveni eventuale comportamente nedorite din parte tinerilor noştri elevi, autorităţile au început câteva acţiuni concrete de informare în şcoli. La Craiova am aflat că, prin clase, sunt trimise secretarele de aici şi îşi dau cu părerea despre fenomen. Ar trebui să tratăm mai atent subiectul, cu ajutorul psihologilor, al cadrelor din MAI, dacă tot iese „pe sticlă” ministrul lor. Fake news-urile abundă pe platformele de socializare. Riscul să fie transformate, din proastă gestionare, într-o problemă reală este destul de ridicat. O minimă verificare pe site-urile marilor cotidiene din oraşele europene arată că, de pildă, nu s-a produs niciun accident grav în Spania, unde ar fi murit 32 de români şi nici că o familie de români ar fi fost victima unei tâlhării, la ceas de noapte, în Italia! Poate că Umberto Eco avea dreptate: „E invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului faţă de care spectatorul se simţea superior. Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr”!
Anchetele poliţiei, în desfăşurare
În Braşov, poliţiştii anchetează cazul unui tânăr de 19 ani din Codlea care s-a sinucis în urmă cu 21 de zile. La Iaşi, în data de 17 martie a.c., mai mulţi elevi au leşinat în timp ce-şi ţineau respiraţia. În Dâmboviţa, un elev de 11 ani s-a spânzurat. În acest caz s-a speculat că gestul final ar fi în strânsă legătura cu jocul „Balena albastră”.
Până la stabilirea tuturor cauzalităţilor ar fi de preferat ca noi toţi să tratăm cu mult mai multă seriozitate fluxul de informaţii ce creşte simţitor pe acest subiect.
Cum ne protejăm în online
Revista Inteligence, editată de SRI, publica la 30 iunie 2016 un material detaliat despre cum ne putem proteja în mediul online. „ (…) Mediul online are din ce în ce mai multe conexiuni cu spaţiul fizic. Iar multe dintre lucrurile pe care le facem în primul au implicaţii în cel de-al doilea. Astfel, când securitatea este compromisă în spaţiul virtual, utilizatorii pot avea parte de consecinţe dintre cele mai neplăcute în spaţiul fizic: de la stresul creat prin simpla funcţionare greoaie a computerului, la dispariţia sau afectarea integrităţii unor materiale personale (fotografii, videoclipuri, creaţii artistice) la prejudicii de imagine şi/ sau financiare. În general, utilizatorii de Internet care sunt conştienţi de riscuri adoptă unele măsuri care, în opinia lor, ar trebui să fie suficiente pentru o bună protecţie. Cel puţin experienţele anterioare le-au dovedit că au fost suficiente. Tu te-ai întrebat vreodată dacă măsurile tale de securitate sunt suficiente pentru a te proteja în online? Departe de a oferi garanţia unei securităţi impenetrabile, întrebările următoare şi comentariile aferente fiecăreia te vor ajuta să înţelegi mai bine multiplele faţete ale securităţii în spaţiul virtual”, scria Daniel Rădan, detaliind şi măsurile pe care oricare dintre noi le poate lua imediat.
Dincolo de soluţiile precizate de specialişti ar trebui să fim mult mai atenţi cu copiii noştri, la modul cum ei folosesc internetul, pentru că multe capcane le pot fi, uneori, fatale. Până atunci însă, Cristian Chirteş, senator PNL propune discuţia cazului în cadrul comisiei SRI. „Doresc, în primul rând, să aduc în dezbaterea comisiei SRI problema acestui joc. Având în vedere şi atribuţiile pe care Serviciul Român de Informaţii le are în apărarea propriu-zisă a ţării de atacuri cibernetice. Eu îl consider totuşi un atac asupra libertăţii şi a sănătăţii copiilor noştri”, a mai precizat acesta.
