Un director „altfel” la Direcția Silvică Dolj

0
270

S-a întâmplat, mai zilele trecute, un fapt aparent banal, de rutină, la Direcția Silvică Dolj: fostul director, ing. Cătălin Matei, a fost înlocuit, în urma concursului de atestare pe post, organizat la forul ierarhic superior, cu ing. Silviu Nuță, extras de la Ocolul Silvic Segarcea. De regulă, și ritualul este cam același peste tot, la instituțiile cu regim de deconcentrate, noul director, obligatoriu aferat, convoacă subalternii și le expune exigențele sale, de la care spune că nu va abdica, și alte abureli. Hârșit în meserie, Silviu Nuță i-a lăsat pe toți cu gura căscată, când în locul taifasului de circumstanță a cerut operativa cu plantările de primăvară, preconizate în „Luna Pădurii”, decretând, pe loc, mobilizare cum nu se mai văzuse. N-a comentat în nici un chip „realizările”, amânând sine die un astfel de moment. Cum vremea s-a mai stabilizat și fronturile de lucru sunt delimitate, la nivelul fiecărui Ocol Silvic s-a trecut iemdiat la treabă. Adică la plantat, pe terenurile pregătite în prealabil. Materialul săditor fiind asigurat din pepinierele proprii. Nu intrăm în detalii. Silviu Nuță n-are treabă cu gargara ieftină, cu istorioare de tot felul, relatate de grupuri și grupulețe. El are treabă cu silvicultura, profesie pe care o are în sânge, moștenită din familie. Ce era să le spună celor pe care îi cunoștea, venind din mijlocul lor? Câteva hectare de pădure tânără înființate cu operativitate pe terenuri slab productive sau pe terenuri defrișate au importanță infinit mai prețioasă decât o ședință de lucru. Semnalul transmis la toate Ocoalele Silvici arondate Direcției Silvice Dolj a fost același: discutăm pe realizări! Pădurile Doljului „nu plâng” este adevărat, iar programul de împăduriri pe acest an este unul robust, de circa 400 de hectare. O situație patrimonială a fondului silvic din Dolj atestă că, din 90.000 ha, proprietatea publică de stat reprezintă 60.000 ha, restul fiind proprietate privată. Se mai spune că volumul tăierilor este mai mic decât cel al plantărilor, în calcule silvice. Apoi tăierile nelegale/furturile de masă lemnoasă, ca și circulația de masă lemnoasă pe drumurile publice s-au diminuat sensibil, bineînțeles și prin aportul pădurarilor, dar și al polițiștilor. E belea curată, în ultima vreme, sustragerea de masă lemnoasă. Cu toate acestea situația nu este deloc roză, în urma retrocedărilor, și încă mai sunt litigii pe rol. „Radarul pădurilor” instituit în toamna trecută prin parteneriatul încheiat între Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură (DAPP) și STS, considerat obligatoriu, este menit să prevină tăierile ilegale, orice transport de masă lemnoasă considerat dubios putând fi semnalat la 112. Se așteaptă noul Cod silvic (al câtelea după 1990?) adoptat de Parlament și evident dotarea fiecărui Ocol silvic cu smartophone pentru folosirea aplicației „Radarul pădurii”. Doljul nu excelează deloc prin suprafața de fond silvic. La ultima ședință a Colegiului Prefectural, reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul Sorin Răducan, a solicitat o stare de fapt, dar chiar în acea zi se producea schimbarea de echipă de conducere la Direcția Silvică Dolj. A rămas și el, cum mărturisea, impresionat de noul director, abia uns, și atât de ferm în ceea ce are de făcut. Ceea ce până la urmă este o atitudine de deplină normalitate. Poate de aceea s-a și vorbit de ea. Ar fi o greșeală să credem că întreaga activitate în silvicultură se reduce la plantările de care vorbeam. Am stăruit asupra lor pentru că acum e momentul optim, care odinioară beneficia de aportul tinerilor de toate vârstele, ispitiți să aibă ca amintire „plantarea unui pom”.