Liderii Serbiei şi provinciei Kosovo n-au reuşit, marţi, la Bruxelles, să ajungă la vreun acord privind normalizarea relaţiilor, în ciuda presiunii UE. După mai mult de 12 ore de discuţii, cei doi prim-miniştri, sârbul Ivica Dacici şi kosovarul Hashim Thaci, au constatat eşecul discuţiilor la miezul nopţii. Această reuniune a putut avea loc prin diligenţele lui Catherine Ashton, şefa diplomaţiei europene, care n-a precupeţit eforturile sale de mediere. „În ciuda acestor lungi discuţii, n-am reuşit să ajungem la un acord”, a declarat Dacici la capătul celei de-a opta reuniuni, după octombrie 2012. Calificând ca „dificile” discuţiile, el a mai spus că este gata să continue întâlnirea cu omologul kosovar, Hashim Thaci. „Avem însă timp, se va găsi o soluţie”, a mai spus el. La rândul său, Thaci şi-a exprimat convingerea că discuţiile pot continua săptămâna viitoare, însă Ashton a precizat că nici o întâlnire nu este prevăzută la Bruxelles. Delegaţiile se vor întâlni în capitalele lor pentru consultări şi apoi îşi vor face cunoscute poziţiile. Un număr de propuneri sunt deja pe masă, diferenţele de păreri sunt înguste, dar profunde, a recunoscut însă Ashton. Sârbii şi-au exprimat pesimismul privind posibilitatea de a se conveni asupra unei probleme foarte sensibile din nordul Kosovo, regiune populată în principal cu sârbi, care nu acceptă controlul autorităţilor de la Pristina după 5 ani de independenţă a provinciei Kosovo. Negocierile au eşuat din cauza gradului de autonomie de care ar putea să beneficieze municipalităţile din această regiune în schimbul recunoaşterii autorităţii formale de la Pristina. Belgradul cere crearea unei „asocieri” a acestor municipii, care să dispună de „puteri executive, de securitate, poliţie şi justiţie”. Pristina a refuzat până acum să meargă atât de departe, dar Thaci a reafirmat, marţi, că această asociere nu are „în nici un caz” puteri legislative. Kosovarii se tem, de asemenea, că autonomia ar putea duce la secesiune. De altfel, comunitatea internaţională a cerut „evitarea cu orice preţ a creării unei republici Srpska, în nordul Kosovo”, a explicat un negociator, făcând aluzie la entitea creată în 1992 în Bosnia. Pentru Serbia, problema este extrem de sensibilă din punct de vedere politic. Influentul vicepremier Alexandar Vucici s-a aflat la Bruxelles, după ce a avertizat asupra riscului „umilirii” ţării sale. Belgradul trebuie să suporte presiunea occidentalilor pentru a ajunge la un acord în vederea deschiderii negocierilor de aderare la UE. Comisia va publica la 16 aprilie un raport de evaluare, care va fi apoi prezentat liderilor UE, înainte de summitul din iunie. Dacici a avertizat că eşecul reuniunii ar putea reprezenta o problemă. Dialogul angajat în 2011 pe chestiunea independenţei Kosovo, la care Serbia s-a opus, nu este recunoscut de cinci ţări din UE. Persistenţa unui climat de tensiune în regiune obligă UE şi NATO să menţină efective de poliţişti şi soldaţi, în cea mai mare parte din Germania şi Austria, o operaţiune costisitoare.
