În plină dezbatere naţională legată de decesele mai multor copii, ancheta epidemiologică desfăşurată de Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor împreună cu Ministerul Sănătăţii nu face decât să provoace şi mai mult întrebări. Mai nou, justificările ministrului Agriculturii, cum că se simţea obligat să facă public denumirea societăţii de producţie din Argeş, par să-l afunde şi mai mult într-un joc al declaraţiilor oficiale, ce nu ajung la cauza deceselor. Concret, fără nicio certitudine, ministrul Achim Irimescu aduce daune colosale unei societăţi productive iar efectele negative financiare nu sunt, încă, evaluate. Mai precizăm că, subordonatul său, directorul DSVSA Argeş, Daniel Lupu, a precizat că brânza de vaci produsă de Lactate Brădeşti nu i-a îmbolnăvit pe copii, arătând că, tot laptele de aici este pasteurizat. Mai nou, preşedintele ANSVSA, Andrei Butaru, afirmă că: „în urma controalelor făcute, până acum, nu există probleme în fermele din România. Laptele este conform şi poate pleca către procesare fără alte rezerve. La ora la care discutăm vorbim de toate fermele din România”.
A trebuit să apară o situaţie de criză, ca să putem vedea cum acţionează autorităţile statului în timp real. Evident, aşa cum ne-am obişnuit, lamentabil. Concret, urmare a deceselor mai multor copii, în data de 25 februarie, echipe mixte, alcătuite din inspectori DSVSA şi DSP din judeţele Argeş şi Dolj au demarat acţiunea de prelevare de probe, care au fost transmise spre analizare Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV). Ancheta ANSVSA, desfăşurată în colaborare cu Ministerul Sănătăţii a fost extinsă, din data de 26.02.2016, şi în judeţul Bacău, ca urmare a noilor informaţii primite prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF).
Se confirmă E.coli, în două surse diferite
Au fost recepţionate de IISPV 337 de eşantioane din probe prelevate din alimentele indicate de Ministerul Sănătăţii: lactate – lapte de vacă, iaurt, brânză de vaci (produse finite, materii prime), produse de carne – carne de vită şi carne de pui, fructe şi legume, achiziţionate atât din comerţ, din gospodăria proprie, cât şi de la persoane particulare. Dintre cele 194 de eşantioane analizate până la această dată, a fost depistată prezenţa Escherichia Coli, serogrupul O 26, la: o probă de pui (spate cu gât) recoltat din frigiderul uneia dintre persoanele (aparţinător) implicate în ancheta Ministerului Sănătăţii, carnea provenind de la păsări din gospodăria persoanei respective (judeţul Băcău) şi la probe prelevate dintr-un lot de 25 de kg brânză proaspătă de vaci, produsă de o unitate de prelucrare a laptelui din judeţul Argeş. În urma confirmării prezenţei bacteriei, inspectorii DSVSA s-au deplasat la sediul unităţii, pentru verificări. Datele rezultate în urma verificărilor arată că lotul respectiv de brânză a fost de 25 de kg, produsă în data 22.02.2016, cantitate care nu a mai fost regăsită la producător sau la comercializare.
„Nu există boală, există doar bolnavi!”
Despre e-coli, specialiştii doljeni spun că nu poţi fi sigur de cum evoluează într-un organism uman, în condiţiile actuale de mutaţii, de tot felul. „Nu există boală. Există bolnavi”, ne destăinuie un medic sanitar-veterinar din Craiova, amintind de lecţiile magiştrilor de altădată. Cu alte cuvinte, particularităţile fiecărui caz în parte dau un traseu cu totul diferit aceleaşi afecţiuni. Aşadar, este prematur să aruncăm vina pe producătorul de lactate din Argeş.
Directorul DSVSA Argeş, Daniel Lupu, a mai declarat că inspectorii DSVSA din Argeş şi Dolj au ridicat probe de lapte de unde se aproviziona Lactate Brădet, pentru a vedea care este cauza contaminării brânzei cu bacteria E.Coli.
Analizele de la o fermă din Dolj sunt bune
„Miercuri, am ridicat o probă de lapte de la ferma de unde se aproviziona producătorul brânzei contaminate cu E.Coli. Am trimis-o la Bucureşti, la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV). Rezultatul va fi gata în cel mult patru zile. I-am contactat şi pe colegii de la DSVSA Dolj. Mi-au confirmat că au trimis şi ei o echipă să ridice probe de la ferma din Dolj, de unde acelaşi producător se aproviziona cu lapte”, a spus Lupu într-o conferinţă de presă, înainte de publicarea rezultatelor, care s-a făcut după 4 zile de la recoltare, respectiv luni, 29.02.2015.
Prost sfătuit sau cu intenţie distructivă!?
Ministrul Agriculturii a anunţat public numele companiei Lactate Brădet şi consideră că informaţia privind identificarea bacteriei E-coli a prezentat-o în mod absolut transparent şi că a decis să divulge public numele producătorului pentru a evita alte îmbolnăviri.
În urma anunţului, proprietarul Lactate Brădet, Marius Badea, a anunţat că va închide unitatea precizând, totodată, că nu ştie dacă societatea îşi va reveni după acest caz, chiar dacă rezultatele finale ale analizelor vor arăta că, acea contaminare cu E-coli nu s-a produs în timpul procesului de fabricaţie. Mai nou, un mare retailer, Auchan, anunţă că reţeaua sa de hipermarketuri va continua colaborarea cu producătorul lactatelor Brădet din Argeş, începută în 2008, şi îl va susţine în măsura în care poate.
Coincidenţe stranii
Să rezumăm. Copiii mor, prezumată a fi infectaţia cu bacteria e-coli. Sursa acesteia nu a depistat-o nimeni până acum. S-a început cu controlul portocalelor, pe toată raza Piteştiului, de parcă bebeluşii ar fi primit suc de portoclale în hrana zilnică!? A fost găsită bacteria într-un lot de 25 de kg de brânză produsă după data decesurilor copiilor. Aşadar, se poate arăta vinovatul! O relaţie cauză-efect care nu rezistă sub nicio formă. Să reamintim că, toată această tevatura este copie la indigo cu scandalul din 2011, când era rândul producătorilor români de castraveţi să simtă, pe propria piele, ce înseamnă un embargo economic. În realitate, nu s-a descoperit prezenţa bacteriei e-coli în castraveţi, dar marii competitori europeni au primit un ajutor nesperat! „Producătorii români pierd zilnic 100.000 de euro din cauza blocării exporturilor de castraveţi către Germania şi Cehia”, a declarat la acea vreme Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale.
Doi dintr-o lovitură!
Întreg scandalul este menit să ascundă adevăruri mult mai grave. Cel puţin la nivel de zvonistică, în rândul cadrelor medicale craiovene se resimte un sentiment de dezgust că lucrurile nu se vrea a fi puse cap la cap şi adevărata cauză a deceselor să fie făcută public. Pentru că există cel puţin o pistă de lucru, ce suntem convinşi că cineva o are în lucru. Cea a vaccinurilor. Deşi Agenţia Naţională a Mediamentului şi Dispozitivelor Medicale a precizat că, niciunul dintre copiii diagnosticaţi cu sindrom hemolitic-uremic nu a fost vaccinat cu Hexaxim, paleta de investigaţie a efectelor adverse cauzate de vacinuri este mult mai largă. Să mai punctăm că, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, dr. Alexandru Rafila exclude alte ipoteze ale sindromului hemolitic-uremic, cum ar fi: îmbolnăvirile virale, rotavirus, vaccinarea sau intoxicaţii cu substanţe chimice! Şi, aceasta, în condiţiile în care, cercetători de la Institutul Cantacuzino, cu zeci de ani de muncă asiduă pe segmentul unei singure bacterii, tot nu ştiu prea multe din secretele acesteia.
Dacă se va descoperi cauza deceselor, şi nu va fi cea provocată de bacteria e-coli, avem convingerea că, în lupta pentru supremaţia pe piaţa lactatelor a mai fost eliminat un producător incomod pentru „granzi” şi, totodată, piaţa transnaţională a vaccinurilor, cu interesele sale financiare colosale rămâne protejată, prin neimplicarea într-o anchetă riguroasă, efectuată asupra fiecărui caz de copil decedat. Şi câte speranţe şi-au pus cei tineri în puterea tehnocrată!
„Laptele este conform şi nu există probleme în ferme”
„În urma controalelor făcute, până acum, nu există probleme în fermele din România. Laptele este conform şi poate pleca către procesare fără alte rezerve. La ora la care discutăm vorbim de toate fermele din România”, a spus dr. Andrei Butaru, preşedintele ANSVSA. În ceea ce priveşte rezultatele probelor prelevate de la cele două ferme din Argeş şi Dolj, şeful ANSVSA a subliniat că le va face publice în momentul în care vor fi finalizate, însă primele probe au ieşit negative, iar altele mai sunt în lucru.
„Noi facem controale în fermele din Argeş şi Dolj pentru că aşa ne cere procedura, iar când se vor finaliza toate analizele pe care le-am recoltat vom face declaraţii sau vom transmite un comunicat de presă. Primele rezultate au ieşit negative, dar mai avem şi altele în lucru. Nu pot spune când se vor finaliza, dar când le vom avea le vom face publice. Am vrut să fac aceste precizări pentru că s-a creat o psihoză în rândul populaţiei şi oamenii trebuie să ştie că laptele este conform, că nu sunt probleme pe lapte, iar fermierii trebuie să îşi ducă activitatea în mod normal”, a spus Andrei Butaru.
Este cunoscut faptul că bacteria Escherichia coli tulpina enterohemoragica (EHEC), ce provoacă diaree puternica şi hemoragii intestinale şi, uneori, chiar moartea la om, nu se poate afla decât accidental pe suprafaţa acestora şi nu în interiorul acestora. O simplă spălare sub un jet de apă, le îndepărtează definitiv. Este o operaţie simplă, ce se învaţă din copilarie „spală legumele şi fructele înainte de a le consuma proaspete”, la fel ca şi spălatul mâinilor înainte de a mânca.
