Teheran – Washington DC: Tensiuni de-a dreptul periculoase!

0
81

Comandantul Gărzilor Revoluţionare islamice (IRGC) şi, din 1998 şeful forţelor speciale Al-Qods –o entitate iraniană de elită-, cuprinzând 150.000 de membri care gestionează operaţiunile extra-teritoriale, militare şi clandestine, generalul Qassem Suleimani (62 ani) a fost ucis în cursul unui bombardament american în noaptea de joi spre vineri, în apropierea aeroportului din Bagdad. Împreună cu el şi-au mai pierdut viaţa, potrivit relatărilor de la faţa locului, Abu Mahdi al Muhandis, comandant al miliţiilor Kata Ib Hezbollah şi Naem Qassem, secretarul general adjunct al Hezbollah. Dintre cei 7 decedaţi, 5 erau ţinte americane. Relaţiile Teheranului cu Washingtonul, după un dezgheţ timid, pe mandatul preşedintelui Barack Obama, sunt din nou tensionate la maximum în urma denunţării acordului internaţional de dezarmare, negociat multă vreme, însuşit şi de SUA, deşi potrivit Agenţiei internaţionale de energie atomică (AIEA), Teheranul respectase scrupulos termenii. Generalul Qassem Suleimani, considerat terorist în SUA, era al doilea lider iranian, după Ayatollahul Ali Khamenei, posibil conducător al Iranului. Atacul asupra convoiului cu oficialităţi de rang înalt a urmat însă atacului de marţi asupra Ambasadei americane de la Bagdad de către mii de manifestanţi pro-Iran care au scandat „moarte Americii”. Avertismentul pe Twitter al preşedintelui american Donald Trump n-a întârziat, şi mai mult, secretarul de stat americam Mark Pompeo a spus că atacul declanşat contra Ambasadei SUA este opera teroriştilor. Duminică seara, avioane americane au lovit baze ale brigăzilor Hezbollah, facţiunea pro-Iran în Irak. Un eşec al politicii SUA în Irak a devenit evident şi o paralelă între atacul contra ambasadei americane din Bagdad şi luarea de ostatici la Teheran, în 1979, la ambasada americană –traumatism pentru SUA- poate fi făcută. Irakul este lovit de la 1 octombrie 2019 de o revoltă populară care denunţă corupţia şi incompetenţa, sub influenţa vecinului iranian. Facţiunile armate şi politice pro-Iran cer denunţarea acordului de cooperare americano-irakiană, care stipulează prezenţa a 5200 de militari americani în Irak. Şi acum prima întrebare: uciderea lui Qassem Suleimani este o provocare suplimentară din partea Washington-ului sau consecinţa susţinerii de forţele speciale a Qoods, a Hezbollah în Liban sau Irak, după operaţiunile din Siria alături de regimul Bakar al Asad? Să ne reamintim însă atacurile din strâmtoarea Hurmuz la adresa petrolierelor, atacurile vizând rafinăriile, depozitele şi transporturile, finanţarea miliţiilor Al Houthi din Yemen, Hezbollah, Hamas, Jihadul anti-israelian, finanţarea miliţiilor din Siria ş.a.m.d. Liderii militari iranieni s-au reunit de urgenţă. Moartea generalului Soleimani, arhitectul expansiunii Iranului în regiune, are efectul unui cutremur de teren, în planul consecinţelor în Orientul Mijlociu, unde devenise unul dintre oamenii cei mai puternici. Premierul israelian Benjamin Netanyahu şi-a scurtat vizita în Grecia, iar staţiunea de ski, pe platoul Golan –anexat- la frontiera cu Siria şi Liban a fost închisă. Teheranul este în colimatorul Washington-ului de mai multă vreme. Dar uciderea generalului Suleimani este văzută de experţi precum cea a lui Osama Bin Laden, şeful Al Qaeda şi Abou Bakr al Bagdadi, organizatorul Statului Islamic. Ayatollahul Ali Khamenei a decretat trei zile de doliu naţional. În timp ce ministrul iranian de externe, Mohamad Javad Zarif a denunţat escalada periculoasă şi imprudentă a SUA care poartă răspunderea directă a tuturor consecinţelor. Irakul devine din nou teatrul unor operaţiuni speciale, pe teritoriul său confruntându-se… SUA şi Iranul. Situaţia în regiune nu este doar neliniştitoare, cât de-a dreptul explozivă, fiindcă şi alţi actori importanţi din regiune nu vor rămâne impasibili.