Anul 2019 a început cu schimbări majore pentru salariaţi

0
141

           Numeroase schimbări legislative au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2019. Majoritatea vizează Codul fiscal. În articolul de astăzi vom analiza modificările ce survin la pensii şi salarii. Creşterile salariale pentru bugetari sunt prevăzute în Legea Salarizării, o parte dintre acestea intrând în vigoare la începutul anului. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) intenţionează să se împrumute în ianuarie cu peste 3,26 miliarde de lei, cu aproape 24% mai puţin decât suma vizată luna precedentă şi cu 7,5% mai puţin decât s-a împrumutat în decembrie. Cu 1 ianuarie 2019 a crescut salariul minim pe economie, iar noutatea constă în faptul că este diferenţiat, salariaţii cu studii superioare vor avea mai mulţi bani.

            Pentru salariaţii din sistemul public, orele lucrate peste programul de lucru se vor compensa doar cu timp liber. Toate tipurile de vouchere şi de indemnizaţii, inclusiv cele de vacanţă care sunt acordate bugetarilor, sunt plafonate la nivelul existent la finele lunii decembrie 2018, între 1 ianuarie 2019 şi 31 decembrie 2021. Majoritatea acestor vouchere au rămas în acest an la nivelul din 2017. De exemplu, cele de vacanţă vor rămâne de 1.450 de lei, cât salariul minim brut din 2017. Bugetarii vor primi de acum înainte şi o indemnizaţie de hrană. Veniturile persoanelor fizice primite sub forma tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, tichetelor cadou, tichetelor de creşă, tichetelor culturale, sunt asimilate veniturilor salariale date în natură şi sunt impozitate cu 10%. Pentru acestea nu se datorează asigurări sociale obligatorii.

În 2018, bugetarii au beneficiat de două creşteri salariale

         Pe parcursul anului 2018, bugetarii au beneficiat de două creşteri salariale, una la 1 ianuarie, iar cealaltă la 1 martie, atunci când medicii şi asistentele au intrat direct pe grila din 2022, aşa cum prevede Legea salarizării, ceea ce înseamnă că aceste categorii nu vor mai primi bani în plus până în 2022. „În fiecare an, începând din 2019 până în 2022, se creşte la bugetari cu 25% din diferenţa la salariu. Atenţie, ce înseamnă această diferenţă, pentru că au fost multe confuzii în ultima perioadă, s-a spus că se creşte cu 25% pe brut, de la 1 ianuarie. Nu, este 25% din diferenţă. De exemplu, eu am acum un salariu, să zicem, de 2.000 de lei şi în grilă, în lege, este scrisă o cifră de 6.000 de lei care ar trebui să fie salariul meu în 2022. Asta înseamnă că diferenţa între ceea ce am acum în plată şi ceea ce urmează să primesc în 2022, când este intrarea efectivă a legii în vigoare, este de 4.000 de lei. 25% din această diferenţă înseamnă 1.000 de lei creştere în fiecare an”, anunţat, la începutul acestui an, Lia Olguţa Vasilescu, fostul ministru al Muncii şi Justiţiei Sociale.

Salariul minim pe economie creşte de la 1.900 de lei la 2.080 de lei brut

            Totodată, de la 1 ianuarie 2019, salariul minim pe economie creşte de la 1.900 de lei la 2.080 de lei brut. De asemenea, persoanele cu studii superioare şi care au cel puţin 1 an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare vor avea salariu minim brut 2.350 lei pe lună. Salariul minim brut al angajaţilor din construcţii va fi majorat la 3.000 de lei, dacă firma obţine cel puţin 80% din venituri din construcţii, în fiecare lună. Aceşti angajaţi vor fi scutiţi de plata cotei de 3,75% către Pilonul II de pensii, pentru perioada ianuarie 2019 – decembrie 2028. Vor mai putea fi angajaţi zilieri doar în următoarele trei sectoare de activitate: agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere; pescuit şi acvacultură. Majoritatea zilierilor vor putea lucra cel mult 120 de zile ca zilieri, într-un an, iar o firmă nu va putea folosi un zilier mai mult de 25 de zile într-o lună.

Administratorii de fonduri de pensii sunt obligaţi să-şi majoreze capitalul social

          Cei care contribuie la Pilonul II de pensii vor putea să se retragă, dacă au contribuit minimum cinci ani, prin depunerea unei cereri. Ei nu-şi vor putea retrage sumele virate, dar vor putea să îşi vireze întreaga cotă pentru pensii, de 25% din salariul brut, către Pilonul I şi nu aşa cum este în prezent de 21,25% către Pilonul I şi 3,75% către Pilonul II. Administratorii de fonduri de pensii sunt obligaţi să-şi majoreze capitalul social în funcţie de nivelul activelor aflate în administrare: sub 100 de milioane de euro – capitalul social trebuie să fie de 5% din valoarea contribuţiilor; 100-500 de milioane de euro – 7% din valoarea contribuţiilor; peste 500 de milioane de euro – 10% din valoarea contribuţiilor. Comisionul de administrare pentru aceştia a fost redus de la 2,5% la 0,5% din valoarea contribuţiilor virate. În plus, administratorii de fonduri de pensii îşi vor putea deduce între 0,02% şi 0,07% pe lună din activul net total al fondului de pensii administrat privat, faţă de 0,05% pe lună, până acum. Noul nivel depinde dacă rata de rentabilitate a fondului depăşeşte inflaţia. Deducerea creşte cu câte 0,01 la fiecare punct procentual peste inflaţie. Pe de altă parte, băncile vor avea de achitat o taxă pentru activele financiare, dacă media trimestrială a ROBOR la 3 luni şi la 6 luni depăşeşte 2%. Taxa creşte cu câte 0,1 puncte procentuale, la fiecare pas de 0,5 puncte procentuale, până la ROBOR de 4%. Noua taxă va fi calculată şi plătită trimestrial, în funcţie de valoarea activelor financiare ale unei bănci de la finele fiecărui trimestru, şi va putea fi dedusă.

 

Nivelul existent al indemnizaţiei pentru luna decembrie 2018 este menţinut la acelaşi nivel în perioada 2019 – 2021, pentru mai multe categorii de persoane, cum sunt cele persecutate politic, veteranii şi văduvele de război, foştii arestaţi politic, cadrele militare îndepărtate abuziv din armată etc.