Discuţia este mai veche şi încă de la 28 septembrie 2017 Comisia Europeană a publicat principiile pe care doreşte să le instituie platformelor de linie, pentru suprimarea conţinutului incitant la violenţă şi terorism al oricărui mesaj. Aprobată din luna iunie a anului trecut, votată în Bundestag, în pofida a numeroase critici, legea restrictivă vizând marile platforme web, obligate să şteargă în mai puţin de 24 de ore conţinutul ilegal al oricărui mesaj duşmănos, a intrat în vigoare în Germania de la 1 ianuarie a.c. Conform prevederilor, milioanele de utilizatori trebuie să suprime imediat mesajele anti-musulmane, în principal, dar şi cele duşmănoase, considerate ilegale, orice întârziere putând fi extinsă până la 7 zile, doar în cazuri complexe. Internauţii constată că orice încălcare a legii ar putea fi scump plătită după ce ministerul german al Justiţiei a oferit un formular special, conform căruia sunt obligate să se plieze Facebook, Twitter, Youtube, Google, Snapchat şi Instagram. Acestea, la rândul lor, vor produce şi un raport anual cu numărul de publicări suprimate şi raţiunea demersului respectiv. Oficial legea a intrat în vigoare în luna octombrie a anului trecut, dar antreprizele menţionate au beneficiat de o amânare de trei luni pentru adaptarea la exigenţele legii. Al cărei conţinut reprezintă un eşec pentru marile grupuri web, acestea căutând cu orice preţ evitarea oricărei ingerinţe, de către statele europene, prin legiferări menite a le perturba activitatea. Chiar dacă ameninţările s-au multiplicat, platformele anunţând că ele îşi pot regulariza singure activitatea, în Germania lucrurile au stat altfel. Criticii la adresa legii, de acum în vigoare, denunţă o ameninţare pentru libertatea de expresie şi pe altă parte o cenzură a antreprizelor private. Cum spuneam, noua lege germană vizează precumpănitor mesajele anti-refugiaţi ale extremei drepte, provocând o vie polemică în ţară. Astfel, unul dintre oficialii partidului Alternativa pentru Germania (AfD) Beatrix von Storch a denunţat pe Twitter şi Facebook, faptul că Poliţia din Koln a publicat mesaje de informare către populaţia locală, în arabă, dar şi în engleză şi franceză, în Ajunul Anului Nou. Cu referire expresă la agresiunile sexuale la care au fost supuse mai multe tinere din Koln, în urmă cu un an, cum s-a spus, din partea imigranţilor. Twitter şi Facebook au retras mesajele controversate de pe contul aleşilor AfD, în virtutea noi legislaţii, considerate a incita la duşmănie pe reţelele de socializare. În caz contrar, sancţiunea financiară mergea până la 50 milioane euro. Co-preşedintele AfD, Alexander Gauland, vorbeşte de o „legislaţie înrobitoare”, demnă de STASI în ex-RDG, iar Beatrix von Storch de „sfârşitul statului de drept în Germania”: Conform „The Guardian” criticile virulente nu sunt monopolul AfD, fiindcă şi partidul liberal democrat (FDP) şi Die Linke (extrema stângă) au dezaprobat textul legii, care poate face prozeliţi. Bineînţeles, nimănui nu îi trece prin cap să afirme că Germania este la un pas de ieşire din zona democratică sau de o dramatică descalificare din rândul statelor de drept funcţionale. Punctul de plecare al legii, în discuţie, nu a fost altul decât restricţionarea fluxului impresionant de mesaje rasiste, care au urmat sosirii masive de imigranţi după 2015. La intrarea în Bundestag, AfD promitea „o nouă eră politică”, şi probabil avea în vedere studiul respectatului institut american de cercetări Pew Research Center – specializat în statistici demografice şi religioase – publicat la 30 noiembrie 2017, conform căruia până în 2050 populaţia musulmană, cifrată la 26 milioane la mijlocul lui 2016 în Europa (UE plus Elveţia şi Norvegia), s-ar putea dubla, chiar tripla.
