Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, după primul an de mandat

0
885

Buna funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Dolj, a instituţiilor, serviciilor publice, societăţilor comerciale şi regiilor au,tonome de interes judeţean, precum şi fundamentarea, elaborarea, aprobarea şi urmărirea în execuţie a bugetului propriu al judeţului Dolj, în acord cu realizarea atribuţiilor prevăzute prin OUG nr.57/2019 privind Codul Administrativ, a constituit una dintre priorităţile preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, în perioada noiembrie 2020 – octombrie 2021. În egală măsură, respectarea prevederilor Constituţiei şi aplicarea legilor, a decretelor emise de Preşedintele României, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, precum şi a hotărârilor Consiliului Judeţean şi altor acte normative a reprezentat o cale de acţiune în mandatul preşedintelui Consiliului Judeţean, în perioada de referinţă.

Preşedintele CJ Dolj a asigurat reprezentarea judeţului în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridiceromâne şi străine, precum şi în justiţie, conform atribuţiilor stabilite prin Codul Administrativ. În primul an al mandatului în curs, pe agenda de lucru a preşedintelui CJ Dolj s-a aflat ca prioritate atragerea finanţărilor nerambursabile din surse externe (din fonduri europene şi de la bugetul de stat). Astfel, peste 70% din alocările destinate dezvoltării provin din sume obţinute în baza unor proiecte elaborate , evaluate şi declarate câştigătoare, fie prin programe ale Uniunii Europene, fie prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Principalele obiective urmărite în perioada de referinţă au vizat reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii sanitare, în vederea creării celor mai bune condiţii pentru desfăşurarea unui act medical complet, eficient şi performant.

Infrastructura de transport

Modernizarea reţelei rutiere gestionat de CJ Dolj, prin Societatea de Lucrări Drumuri şi Poduri, şi crearea perspectivelor de îmbunătăţire a conectivităţii intrajudeţene au constituit principalele ţinte ale preşedintelui CJ Dolj.În prezent, se află în plină desfăşurare modernizarea celei mai lungi artere , DJ 561A Giurgiţa – Băileşti – Moţăţei – Pleniţa – limita judeţului Mehedinţi, aproximativ 70 km, care conectează şapte localităţi, cu o populaţie totală de 43.831 de persoane. Pentru această investiţie, CJ Dolj a obţinut finanţare prin două proiecte, cu o valoare de 47,8 milioane de euro, depuse în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020. Tot în această perioadă , s-au desfăşurat lucrări la modernizarea DJ 552 Craiova – Bucovăţ – Terpeziţa – Sălcuţa – Caraula – Cetate , în lungime de 67,571 km, desrvind peste 320.000 de persoane. Proiectul , în valoare de 49,3 milioane de lei, fiind obţinut prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020. În aceeaşi perioadă, au fost finalizate şi recepţionate investiţiile la modernizarea drumului comunal 120 Ţiu – Gogoşu, finanţat din bugetul propriu al CJ Dolj şi de modernizarea unui tronson din DJ 606 C Sârsca – Secu – Argetoaia – limita judeţului Mehedinţi, finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală II. În paralel, au continuat lucrările la DJ 652A, Cârcea – Aeroportul Internaţional Craiova şi DJ 561B Segarcea – Drănic – Valea Stanciului – Zăval, prin fonduri nerambursabile prin Programul Interreg V – A România – Bulgaria. În septembrie 2021, Aeroportul Internaţional Craiova a depus pentru finanţare, în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, proiectul de modernizare a aeroportului, valoarea totală fiind de 97 milioane de lei.  În ultimul an, a fost atribuit contractul pentru securizarea completă a AIC, cu valoare de peste 76 milioane de lei.

Sănătate

Cea mai importantă investiţie a CJ Dolj a Modernizarea şi extinderea Unităţii de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean Craiova, în valoare de aproape 17 milioane de lei, fără TVA. În ianuarie 2021, au fost demarate lucrările de reabilitare a clădirii în care funcţionează Clinicile de Oncologie şi Dermatologie de la SCJU Craiova. În acet interval, a început reabilitarea imobilelor în care funcţionează Institutul de Medicină Legală Craiova. În iunie 2021, s-au început lucrările de construire a unui pavilion la Centrul Medico – Social Amărăştii de Jos. De asemenea, tot în ultimul an, s-au demarat lucrările de modernizare şi de extindere a Spitalului de Pneumoftiziologie Leamna.  Ţinând cont de pandemie, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, s-au obţinut fonduri de peste cinci milioane de lei pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi dotarea unităţilor medicale din subordinea CJ Dolj. Beneficiarii sunt DGSPC Dolj şi unităţile medico – sociale din Amărăştii de Jos, Bechet, Brabiva, Cetate, Melineşti, Pleniţa şi Sadova, precum şi Spitalul Leamna şi Spitalul Orăşenesc Dăbuleni. Un al treilea proiect, în valoare de peste 2,8 milioane de lei, vizează dotarea cu echipamente de protecţi a unităţilor şcolare speciale – “Beethoven”, “Sf. Vasile” şi “Sf. Mina”. CJ Dolj a încheiat , în februarie 2021, un parteneriat cu UMF Craiova, acesteia din urmă fiindu-i transmis în administrare un teren în suprafaţă de 1.760 mp, în vederea construirii unui “centru de simulare pentru dobândirea abilităţilor clinice”.

Cultură, agrement, turism

În această periaodă, monumentul istoric Casa Dianu a consolidat şi reabilitat, acolo urmând să fie deschis Muzeul Cărţii şi al Exilului Românesc. De asemenea, consolidarea şi restaurarea Culei Izvoranu – Geblescu şi a Culei Cernăteştilor sunt aproape finalizateO altă lucrare vizează cearea Centrului Internaţional “Constantin Brâncuşi”, inaugurarea fiind prevăzută în luna decembrie. În ultimul an a fost finalizată cea mai complexă şi spectaculoasă componentă a ansamblului – prisma din sticlă amplasă deasupra galeriei expoziţionale subterane, deja realizată. Structura din sticlă conţine reproduceri la scară mare a operelor brâncuşiene “Ovoidul” şi “Pasărea măiastră”.

Modernizare administrativă

În septembrie 2021, s-a deschis un nou capitol în ceea ce priveşte relaţionarea între CJ Dolj şi comunitate. Astfel, ca rezultat al proiectului “Simplificarea Procedurilor prin Eficientizare şi Digitalizare la Consiliul Judeţean”, implementat cu finanţare europeană, la dispoziţia cetăţenilor a fost pusă la dispoziţie o secţiune web dedicată bugetării participative. De asemenea, a fost creată platforma eportal.cjdolj.ro, prin intermediul căreia cetăţenii pot depune, solicita şi obţine online o serie de documente.

Protecţia Mediului

A fost aprobat un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 4,3 milioane de lei, intitulat “Monitorizarea şi menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de floră şi faună inventariate în Coridorul Jiului”. Obiectivul principal îl constituie ecologizarea unor terenuri cu suprafaţă totală de peste 37 ha, afectate de aruncarea necontrolată a deşeurilor, pe teritoriul comunelor Braloştiţa, Brădeşti, Breasta, Bucovăţ, Cârna, Ghindeni, Gighera, Ostroveni şi Valea Stanciului.

Reprezentarea instituţională şi relaţia cu autorităţile externe

În noiembrie 2020, Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, a primit , la Palatul Administrativ, vizita ambasadorului Indiei, Excelenţa Sa Rahul Shrivastava, precum şi a ambasadorului Kazahstanului, Excelenţa Sa Nurbach Rustemov. În decembrie 2020, preşedintele CJ Dolj a semnat, alături de rectorul Universităţii din Craiova, un protocol de colaborare în vederea creării unui parc în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în blocul S200. În ianuarie 2021, Cosmin Vasile a participat, la sediul UMF Craiova, la evenimentul care a marcat lansarea proiectului cu finanţare europeană “Servicii medicale performante de prevenţie, diagnostic şi tratament endoscopic în cancerul colorectal”. În martie 2021, preşedintele CJ Dolj a primit, la sediul Palatului Administrativ, o delegaţie a Brigăzii Multinaţionale Sud – Est Craiova. În mai 2021, Cosmin Vasile  a participat la o reuniune cu reprezentanţi ai Companiei Ford România şi ai principalilor furnizori ai acesteia. În iunie 2021, judeţul Dolj a devenit parte a “Reţelei economice a regiunilor celor Trei Mări”, o platformă de cooperare directă între administraţiile locale din 12 state europene, fondată prin semnarea Declaraţiei de la Lublin, în prezenţa preşedintelui şa prim – ministrului Republicii Polone.