Chiar dacă britanicii au votat pentru „Brexit” la 23 iunie a.c., Regatul Unit rămâne, deocamdată, în componenţa Uniunii Europene (UE) şi are dreptul, ca fiecare ţară membră, la un post de comisar. După demisia comisarului european pentru stabilitate financiară, pieţe financiare şi uniuni de pieţe de capital, englezul Jonnathan Hill, în urma votului favorabil ieşirii ţării sale din UE, portofoliul a rămas încredinţat comisarului leton Valdis Dombrovskis şi celui francez Pierre Moscovici. Theresa May le-a cerut lui Boris Johnson – ministrul afacerilor externe, David Davis – ministrul ieşirii din UE şi Liam Fox – ministrul comerţului exterior, să pună în operă despărţirea Regatului Unit de UE. Ei bine, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, l-a numit, ieri, 2 august, pe Julian King (51 de ani) în postul de comisar pentru securitate, însărcinat să lupte contra terorismului, crimei cibernetice şi organizate. Este un departament nou, spune comunicatul, aflat sub coordonarea deplină lui Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, în care Julian King, specialist în chestiuni de apărare, va fi asistat de un grup de forţă, compus din experţi în afaceri interne, reţele de comunicare, tehnologii de supraveghere ş.a.m.d.. În fapt, este vorba de un program european în materie de securitate, adoptat de Comisia Europeană în luna aprilie a.c., pentru viitorii 5 ani. Numirea sa ar urma să fie aprobată de Parlamentul European. Julian King, până de curând ambasador al Regatului Unit la Paris, nu este un necunoscut la Bruxelles, fiindcă anterior a mai deţinut funcţia de şef de cabinet la britanicii Peter Mandelson (comerţ) şi Catherine Ashton (diplomaţie). Deşi una este ceea ce a făcut anterior, în activităţile menţionate şi alta este ceea ce i se cere acum – coordonarea unei structuri europene anti-teroriste, în acest război asimetric cu moduri de operare ce se schimbă mereu şi profiluri de ucigaşi deloc identice – premisa de la care se pleacă fiind că fatalismul nu este o politică. Marea Britanie dispune de „opt-out” (opţiunea de retragere), dar doreşte aplicarea noi directive PNR, care vizează detectarea suspecţilor potenţiali de acte de terorism, prin colaborarea deplină între ţările UE. Există mai multe tipuri de ucigaşi, şi interesantă este opinia prof. univ. dr. Iulian Chifu, de la SNSPA Bucureşti, fost consilier al preşedintelui României pe afaceri strategice, securitate şi politici externe între 2011 şi 2014, dar alta e discuţia de faţă, ea vizând, explicit, experienţa de resort a noului comisar european, desemnat de preşedintele Comisiei Europene să lupte împotriva terorismului şi crimei organizate. Într-un moment mai mult decât delicat. Însuşi eşafodajul noii instituţii este unul inedit, încât o decentă recalibrare n-ar presupune altceva decât timp şi competenţă deplină în materie. Fireşte, în Regatul Unit nu lipsesc figurile consacrate în chestiunea anti-terorismului, dacă tot trebuia respectat un algoritm, deşi sunt date asigurări că Julian King poate fi considerat o competenţă. Reprezentantul unei ţări, care „pleacă” din UE. Terorismul a devenit principala problemă de securitate a tuturor ţărilor europene în secolul XXI şi atacurile sinucigaşe din ultima vreme s-au înmulţit, tocmai în ideea de a semăna teroare. Barbaria teroristă surprinde de fiecare dată, terifiază şi divide. Menţine discordia. Lumea civilizată trebuie să reacţioneze cu promptitudine, spre a stopa curmarea de vieţi omeneşti. Cooperarea a devenit indinspensabilă. Maniera la care o face, rămâne însă o temă stringentă a instituţille abilitate, şi în primul rând a celor informative. Uniunea Europeană se află sub tensiune, după seria de atentate din Franţa, Belgia şi Germania, revendicate de Statul Islamic. Ceea ce a afirmat deunăzi generalul SRI, Sorin Cozma, «DAESH este „o mutaţie genetică” a Al-Qaeda, care acţionează cu o violenţă nejustificată», citându-l ulterior pe şeful Poliţiei londoneze Bernard Hogan-Howe, chiar are relevanţă. Din păcate, una maximă.
