Numeroşi lideri politici mondiali, dar şi şefi de antreprize, critică anunţul făcut de Donald Trump – după un suspans prelungit – de retragere a SUA din Acordul de la Paris, izolându-şi astfel ţara pe scena internaţională şi, totodată, semănând neîncredere în rândul celor 194 de ţări semnatare ale textului istoric. „Ora părăsirii Acordului de la Paris a venit”, a spus preşedintele american joi, în grădinilie de la Casa Albă, într-un discurs lung – dar confuz în opinia multor ziarişti – care pe alocuri a avut accente de campanie electorală. Din New York, în California, zeci de oraşe şi state americane intenţionează să organizeze rezistenţă, promiţând că, la nivel local, America va continua să avanseze spre o economie verde. „Am fost ales pentru a reprezenta locuitorii din Pittsburgh (n.r. fost oraş industrial în Pennsylvania), nu din Paris”, a justificat preşedintele Donald Trump gestul său. Afişând disponibilitatea negocierii „unui nou acord” sau renegocierii acordului existent, Donald Trump, ales pe sloganul „America mai întâi”, rămâne extrem de evaziv, dacă nu impredictibil în privinţa angajamentelor pe care SUA le-a luat. Răspunsul europenilor, tranşant, nu s-a lăsat aşteptat: printr-un comunicat comun, Berlinul, Parisul şi Roma regretă decizia luată, subliniind că Acordul nu poate fi în niciun caz renegociat. Retragerea oficială nu poate avea loc decât în noiembrie 2020, potrivit procedurii prevăzute prin Tratatul de la Paris. Ori în noiembrie 2020 americanii s-ar putea să aibă un (nou?) preşedinte. „Acordul va dura, lumea poate conta pe Europa”, a spus comisarul european Miguel Arias Canete. Afirmând că Donald Trump a comis „o eroare” pentru interesele ţării sale şi o greşeală pentru viitorul planetei, preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut oamenilor de ştiinţă, inginerilor şi antreprenorilor americani să vină să lucreze în Franţa pentru soluţii concrete în privinţa climei. Premierul danez Lars Lokke Rasmunssen a deplâns „trista zi pentru omenire”. Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a taxat drept o gravă eroare gestul preşedintelui american. Iar, Laurent Fabius, fost preşedinte al COP 21, a denunţat „numeroasele minciuni” proferate pe acest subiect al încălzirii. Mai multe persoane s-au aduna, ieri, în faţa Casei Albe pentru a demonstra. Ceea ce se întâmplă, la nivel diplomatic, este fără precedent. America renunţă la titlul de leadership în chestiunea gravă a încălzirii climatice. Dacă Barack Obama s-a bătut, cu încrâncenare, pe acest subiect, America renunţă acum la angajamente şi nu va participa la efortul conjugat al altor 194 de ţări semnatare. Europa caută să se dezmeticească, fiindcă se vede, acum, defazată în relaţiile tradiţionale, atât de solide, transatlantice. Mare avocat al Acordului de la Paris, cancelarul german, criticase la 27 mai a.c., discuţiile avute „deloc satisfăcătoare”, denunţând o situaţie de 6 contra 1. Trăsese deja învăţămintele de rigoare din summitul de la Bruxelles şi din G7 din Sicilia, şi în consecinţă a sugerat europenilor, printr-o delcaraţie, făcută la Munchen, că trebuie să-şi ia destinul în mâini. Donald Trump pretinde că apără economia americană. Şi-a asumat o responsabilitate istorică. Iar SUA, nu trebuie uitat, este al doilea mare emiţător de gaze. Prima putere economică a lumii, liderul planetei în tehnologie, etalează o atitudine defetistă. „America mai întâi” devine… America izolată, se hazardează unii comentatori, să proclame. Este, însă, prematur.
