Guvernul Boc evită să vorbească despre situaţia economică reală a României. Începând cu data de 1 aprilie când au anunţat ieşirea din recesiune parlamentarii arcului guvernamental prezintă lucrurile într-o lumină pozitivă, pregătindu-se pentru alegerile locale şi parlamentare din 2012. Uniunea Social Liberală a publicat un raport cu situaţia reală a economie şi în acelaşi timp a lansat programul economic cu soluţii punctuale pentru fiecare dintre problemele evidenţiate în analiza specialiştilor liberali şi social-democraţi.
Toate ţărle din Europa Centrală şi de Est au ieşit din recesiune după 4-5 trimestre. România nu este sigură nici după trimestrul 10 că va depăşi această etapă. Dacă în 2000 datoria externă pe termen lun era de 11,8 miliarde de euro în 2011 aceasta a crescut la 72,9 miliarde de euro. O creştere fantastică avem şi la datoria pe termen scurt, de la 0,8 miliarde de euro în 2000 la 19,2 miliarde de euro în 2011. Cele mai mari creşteri la datoria externe şi pe termen scurt şi pe termen lun avem în perioada 2009-2011. Una din consecinţele slăbiciunii statului român este incapabilitatea de a se apleca asupra domeniului social. Cheltuielile sociale în românia sunt printre cele mai mici la nivelul UE, atât ca volum, cât şi ca pondere din PIB. Datele sunt preluate din raportul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din iunie 2010: „După 20 de ani: Opţiuni pentru România”.
Risipă bugetară cu clientela portocalie
Guvernul Boc nu a avut o vizune de ieşire din criză, corupţia a crescut în mod îngrijorător iar instituţiile statului au suportat o politizare fără precedent. Criza a fost accentuată prin marile datorii acumulate şi lipseşte şi o perspectivă a achitării acestora. În ultimii doi ani în România a avut loc o risipă bugetară cu clientela portocalie în timp ce măsurile sociale au devenit insuportabile pentru majoritatea românilor, toate acestea venind şi pe fondul înrăutăţirii grave a serviciilor din educaţie, sănătate, infrastructură şi ordine publică. Din septembrie 2004 şi până în prezent România a pierdut 740.000 de locuri de muncă. Conform INSSE, efectivul salariaţilor din economie a scăzut de la 4,835 de milioane în septembrie 2008 la 4,096 milioane în februarie 2011. România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte calitatea instituţiilor, rata de ocupare sau eficienţa forţei de muncă. Corupţia crescută a scăzut încrederea întreprinzătorilot români şi străini în predictibilitatea şi stabilitatea mediului econmic. În vestiţiile în infrastructură sunt acordate clientelei politice portocalii.
Absorbţie redusă a fondurilor europene
Mediul de afaceri a fost strivit cu un număr crescut de taxe şi impozite, de incertitudinea legislativă şi de controalele inutile, societăţilor fiindu-le imposibil să îşi facă un plan de afceri pe termen mediu. Conform BNR investiţiile străine directe în 2010 sunt la un sfert faţă de 2008. Rata inflaţiei în aprilie 2011 a fost cea mai mare din Uniunea Europeană, de 8,4%. România are o absorbţie redusă a fondurilor europene dar şi o colectare slabă a taxelor şi impozitelor. La nivelul anului 2009 ţara noastră avea cea mai mică pondere în PIB a veniturilor bugetare, cu 11,6 puncte procentuale sub media europeană. Evaziunea fiscală este ridicată, ponderea economiei subterane fiind în PIB fiind între 20% (versiunea optimistă) şi 40% (varianta realistă ). Cheltuielile de capital au fost mari însă eficienţa a fost redusă, românia ocupând ultima poziţie în UE în ceea ce priveşte indicele calităţii infrastructurii.
1.500.000 de noi români împinşi către sărăcie
Guvernul Boc a ratat sistematic ţintele de reducere a stocului de arierate către creditori şi furnizori. Arieratele bugetelor de asigurări sociale au crescut de zece ori şi în baza OUG 113/ 2010, recunoscând 6,9 miliarde lei datorii către magistraţi şi profesori. În baza PNDI, proiect al Ministerului Dezvoltării regionale şi turismului, va rezulta o datorie de 4 miliarde de euro pentru perioada 2013 – 2014. 1.500.000 de noi români sunt împinşi către sărăcie în 2011. Aceştia se vor adăuga la cei 5 miloane aflaţi deja sub pragul sărăciei. Guvernarea PDL a adus României: corupţie, sărăcie, haos şi tăieri salariale. Vom fi extrem de vulnerabili pentru o eventuală criză (care ar putea apărea), incapabili să facem faţă marilor datorii în viitor şi vom avea o dezvoltare nesemnificativă pentru că trebuie să plătim datoriile făcute în perioada 2009-2011.
Obiectivul USL – 1 milion de locuri de muncă
Uniunea Socilal Liberală îşi propune crearea unui mediu necesar creşterii ocupării în economie. Obiectivul social-democraţilor şi al liberalilor este de cel puţin 1 milion de locuri de muncă, prin rezolvarea marilor dezechilibre ale economiei. Instrumentele de creare de noi locuri de muncă propuse de USL sunt: reducerea costului muncii, stimularea sectorului privat, scăderea fiscalităţii, încurajarea capitalului naţional, atragerea investiţiilor străine, absorbţia fondurilor europene şi creşterea competitivităţii. ULS propune un sistem fiscal stimulativ, echitabil şi predictibil, cu păstrarea plafonului de 16% şi intriducerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cota 8% până la 800 lei/lună; cotă 12% ce depăşeşte 800 lei/lună până la 1600 lei/lună; cotă de 16% ce depăşeşte 1600 lei/lună.
Desfinţarea celor 6000 de posturi numite politic în 2009-2010
Sectorul privat va fi încurajat prin stimularea asocierii în agricultură, prin programe de dezvoltare a reţelei naţionale de colectare, depozitare şi prelucrare a produselor agricole. Păstrearea opţiunii plăţii 16% impozit pe profit sau 3% impozit pe cifra de afaceru pentru microintreprinderi şi scutirea de impozitare, pe o perioadă de 5 ani a dividendelor care vor fi reinvestite în utilaje şi echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social, sunt alte soluţii propuse de USL. Cotă redusă de TVA la producţia de cereale, pâine,, carne proaspătă, lapte, legume şi fructe; plata integrală a arieratelor către sctorul privat; aplicarea registrului unic de control şi realizarea, cu titlu gratuit de către stat, a cadastrului agricol. USL propune un Pact Naţional al tuturor forţelor politice pentru ca deficitul să fie destinat doar pentru investiţii. Auditarea strictă şi obligatorie a alocărilor şi utilizării banilor publici din programul PNDI – program prin care 4 miliarde de euro se risipesc în scopuri politice, este o altă prounere a USL alături de înfiinţarea unui comitet parlamentar de monitorizare pentru creşterea transparenţeiutilizării banilor publici. Alte ţinete ale social-democraţilor şi ale liberalilor sunt: ţinta „zero datorii” la bugetele locale; restructurarea instituţiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vama); adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice; desfinţarea celor 6000 de posturi numite politic în 2009-2010; adoptarea Legii privind integritatea în cadrul autorităţilor publice. Toate acestea se pot realiza prin creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, oprirea risipei bugetare, combaterea eficientă a evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării, contracte de performanţă în sistemul public, redevenţele statului, suprataxarea tranzacţiilor speculative şi revizuirea sistemului de vânzare a drepturilor de poluare.
