11 milioane de greci sunt chemaţi la urne duminică, 6 mai, pentru a-şi alege deputaţii, dar mai ales pentru a încerca să găsească o majoritate capabilă să salveze ţara din criză, pe fondul unei regrupări politice istorice, sub ameninţarea unei ieşiri din zona euro. Aceste alegeri legislative anticipate se înscriu într-o agendă electorală încărcată, într-o Europă afectată de recesiune şi şomaj. În aceeaşi zi, în afară de francezi, care îşi votează preşedintele, au loc alegeri municipale în Italia, scrutinuri care vor testa aprobarea sau rezistenţa faţă de asanarea bugetară şi austeritatea impuse de cuplul Merkel-Sarkozy, potrivit unor analişti. În Grecia, „este vorba despre alegerile cu cel mai necunoscut rezultat din ultimii cinci ani. Vom vedea o noapte lungă a alegerilor şi nu sunt deloc sigur cine va câştiga”, apreciază analistul politic Georges Sefertzis.
Pentru majoritatea grecilor, care trăiesc de cinci luni sub Guvernul de coaliţie format de socialişti şi conservatori, condus de un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), miza principală a scrutinului vizează validarea unui „memorandum sau blocarea acestui memorandum”. Cu alte cuvinte, este vorba despre acceptarea sau nu a unei cure dure de austeritate, inclusă într-un memorandum de acord între coaliţia Pasok-Noua Democraţie, aflată la putere, şi creditorii ţării, UE-FMI, în schimbul susţinerii lor financiare, destinată evitării unui faliment al ţării, rezumă politologul şi sociologul Ilias Nikolakopoulos.
Institutele de sondare a opiniei publice prevăd o prăbuşire a acestor două partide, adevăraţi piloni ai politicii greceşti de la revenirea la democraţie, în 1974, acuzate că au acceptat fără să opună rezistenţă măsuri de austeriate şi considerate responsabile de proasta gestionare a ţării şi de corupţia generată de clientelismul lor. Un lucru în defavoarea lor este faptul că e dificil să faci campanie atunci când programul electoral este constituit din viitoare ajustări bugetare, care sunt deja decise, pentru 2013 şi 2014, de către creditori. Drept urmare, dezbaterea electorală este asigurată de extremişti şi opozanţii austerităţii, cu menţinerea unui solid bloc de stânga comunist şi radical, dar, mai ales, cu apariţia unui partid în mod deschis neonazist. În opinia lui Christophe Vernardakis, un analist din cadrul Institutului VPRC, posibila intrare a Chryssi Avhi (Zori de Aur), o grupare xenofobă şi violentă, în Parlamentul grec, „riscă să fie o mare surpriză a scrutinului”.
În total, 32 de partide se află în cursă, dintre care aproximativ 10 au şanse să intre în Parlament, în loc de cinci, câte sunt în prezent, potrivit sondajelor.
