Europa în faţa tarifelor lui Donald Trump: Giorgia Meloni cere un răspuns prudent!

Pentru Donald Trump tarifele nu sunt altceva decât arma preferată pentru a obţine concesii diplomatice şi economice. Această decizie a represaliilor care constă în alinierea taxelor de import cu cele ale partenerilor săi marchează sfârşitul unui sistem comercial construit pe principiul nediscriminării şi anume că tarifele trebuie să fie aceleaşi pentru toate ţările, fie că sunt bogate sau sărace, cu excepţia cazului unui acord comercial. Donald Trump anunţase deja introducerea tarifului de 25% la importurile de autoturisme începând de ieri, acelaşi tarif şi la oţel şi aluminiu şi încă 20% la toate mărfurile. „Ziua eliberării”: aşa a numit Donald Trump data de 2 aprilie 2025, la care arsenalul său protecţionist a intrat în vigoare. Chiar dacă a mai vorbit de instituirea „recipricităţii totale” a taxelor vamale, produs cu produs, ţară cu ţară, presa americană ne încredinţează că a optat pentru o taxă de 20% la toate importurile. O adevărată declaraţie de război comercial receptată de toate capitalele europene. Această ofensivă protecţionistă a provocat o primă fisură în unitatea europeană. Premierul italian Giorgia Meloni a cerut o abordare motivată, temându-se de o escaladare dăunătoare tarifelor între Europa şi SUA, pe scurt „ochi pentru ochi”, „dinte pentru dinte”, care ar putea face mai mult rău economiei europene decât economiei americane. La rândul său Christine Lagarde, preşedintele BCE, a fost cât se poate de concisă: orice război comercial are perdanţi. Nimeni nu câştigă. Domnia sa a estimat impactul potenţial al tarifelor lui Trump la o scădere a creşterii zonei Euro de 0,3%-0,5%, dacă Europa aplică o politică similară. Gardianul monedei euro a invitat la pridenţă. Singura strategie: Europa trebuie să reziste tentaţiei unui război comercial frontal cu Washingtonul. Se apreciază că un tarif de 10% asupra exporturilor europene ar putea reduce PIB-ul zonei Euro cu 0,44% (66 miliarde euro). O contracţie substanţială dar gestionabilă în abordarea Christinei Lagarde. Deprecierea monedei euro faţă de dolar ar acţiona ca un tampon făcând produsele europene mai competitive pentru export, în ciuda barierelor tarifare. Adevăratul pericol se află în altă parte. Efectele contagiunii financiare sunt cele care îi îngrijorează pe economişti. Posibilitatea ca SUA să folosească tarifele ca instrument fiscal reprezintă un risc semnificativ. Deficitul federal al SUA, care se presupune a fi colosal ar putea provoca o creştere a primelor de risc, cu consecinţe greu controlabile. Dacă SUA procedează identic cu China, produsele chineze vor fi absorbite de consumatorii europeni, deturnând cererea de la produsele europene.