Reuniţi la New Delhi (India) miniştrii de Externe din G20 n-au reuşit, mai nimic, în ultima lor reuniune de joi 2 martie a.c.. Pentru prima dată de la debutul războiului în Ucraina, Antony Blinken, şeful diplomaţiei americane, şi omologul său rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de câteva minute, în cadrul căreia şeful diplomaţiei americane i-a cerut interlocutorului său ca Rusia să pună capăt agresiunii şi să prelungească acordul privind livrarea de cereale ucrainiene, semnat la 22 iulie 2022 la Istanbul, pentru 120 de zile, care expiră în această lună (18 martie) cu posibilitatea de prelungire pe o perioadă similară dacă părţile –Rusia, Turcia şi Ucraina- nu se opun. Lavrov a acuzat Occidentul de reponsabilitatea crizei politice mondiale şi economice. La New Delhi războiul din Ucraina a fost resimţit în cursul discuţiilor miniştrilor de Externe din G20 şi pentru a doua oară, în mai puţin de o săptămână, statele membre au eşuat în găsirea unui consens pentru semnarea unui comunicat comun, expresie a fracturii ireconciliabile care traversează grupul. China şi Rusia s-au opus paragrafului care condamna agresiunea Moscovei şi cerea „o retragere completă şi necondiţionată”. La 25 februarie a.c. miniştrii de Finanţe din G20, reuniţi la Bangalore, nu putuseră de asemenea surmonta divergenţele pe aceeaşi chestiune. India, un aliat istoric al Rusiei, dar şi partener al Occidentului, în faţa influenţei crescânde a Chinei în zona indo-pacifică, face o echilibristică interesantă, considerată ca periculoasă, pe scena diplomatică. N-a condamnat agresiunea Rusiei şi s-a abţinut la votul rezoluţiilor în acest sens, la ONU. Deşi la summit-ul Organizaţiei de cooperare Shanghai, din septembrie anul trecut, premierul indian Narendra Modi ar fi spus preşedintelui rus Vladimir Putin că „ora nu este a războiului”. În paralel a acordat un ajutor umanitar Ucrainei. Premierul unei ţări cu peste 1,4 miliarde locuitori, a 5-a economie a lumii, membră a G20, BRICS (acronimul grupului Brazilia-Rusia-India-China-Africa de Sud), cu o creştere economică de două cifre, Narendra Modi resimte o curtoazie, pe care niciodată de-a lungul anilor, n-a avut-o. Atât din partea Occidentului, cât şi a Rusiei şi Chinei. Deschis parteneriatului cu Occidentul şi SUA care doresc liberarea de dependenţa economică de China şi Rusia (de la care procură petrol şi gaze rafinate în ţară şi reexportate spre UE, şi 75% din materialul militar) Narendra Modi are alegeri regionale în acest an şi legislative anul viitor. Pe termen scurt, India va căuta probabil să rămână neutră, deşi la nivel geo-politic se vede irezistibil curtată. Recent, în vizită la New Delhi s-a aflat Olaf Scholz, pentru un acord de liber schimb cu UE, cancelarul german promiţând facilitarea de vize pentru specialişii indieni în informatică şi un contract de armament cu grupul Thysen-Krupp, care ar putea vinde Indiei 6 submarine la o valoare de peste 5 miliarde euro. Miercuri, secretarul de stat american Antony Blinken a sosit în India pentru G20, după ce trecuse prin Kazakhstan, Kirghistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, stăruind în principal pe clarificarea poziţiei contra războiului de agresiune al Rusiei. Premierul italian, Giorgia Meloni, a intrat şi ea în cursa de flatare a gigantului indian, sperând în concretizarea unor contracte de armament. Narendra Mondi a consacrat 200 miliarde euro pentru Apărare. Practic premierul indian este invitat să se hotărască de partea cui este, renunţând la echidistanţă, într-un moment în care „stafia amorului” bântuie prin întreaga lume. Cine se aştepta la acest extaz obosit şi oarecum pervers. Dar s-a mai întâmplat ceva: la 14-16 februarie a.c., un raid fiscal, potrivit BBC, la birourile sale din New Delhi şi Bombay, întins pe durata a 60 de ore, în urma difuzării unui documentar privind politica lui Narendra Modi la adresa comunităţii musulmane, a tulburat apele. Filmul decortifică implicarea premierului indian în violenţele contra musulmanilor în 2002, la Gujarat, stat pe care îl conducea atunci, soldat cu 2.000 de morţi. Guvernul indian a blocat documentarul, calificându-l ca propagandă anti-indiană, ce reflectă o mentalitate colonială a BBC. Un purtător de cuvânt al Bharatiya Janata Party (BJP, Partidul Poporului Indian) la putere a calificat BBC ca organizaţie coruptă, de pubelă, în serviciul forţelor anti-naţionale. Asta, într-un moment în care India joacă un rol de prim-plan, pe scena internaţională. La Conferinţa anuală pe securitate de la Munchen, George Soros (92 ani) declarase că zilele lui Modi sunt numărate. „India este un caz interesant. Este o democraţie, dar Narendra Modi nu este un democrat”.
