Prozatorul Ionel Teodoreanu, frate cu Al. O. Teodoreanu (Păstorel), s-a născut la 6 ianuarie 1897, la Iaşi. A făcut studiile primare la o şcoală germană din Capitală şi le-a terminat la Iaşi (1905-1909). Aici a urmat Liceul Internat şi Liceul Naţional, fiind coleg cu Mihai Ralea, Demostene Botez, D.I. Suchianu ş.a. (1909-1916), potrivit “Dicţionarului scriitorilor români” (Ed. Albatros, 2002).
Debutul literar s-a produs cu schiţa “Bunicii” în revista “Însemnări literare” (1919), unde a publicat şi seria de poeme în proză intitulate “Jucării pentru Lily”. Editorial, a debutat cu povestirile din “Uliţa copilăriei” (1923).
A continuat cu romanele “La Medeleni”, “Turnul Milenei” (1928), “Bal mascat” (1929), “Golia” (1933), “Lorelei” (1935), “Arca lui Noe” (1936), “Prăvale-Baba” (1939), “La porţile nopţii” (1946). A semnat şi volume de memorialistică şi povestiri: “În casa bunicilor” (1938), “Întoarcerea în timp” (1941), “Masa umbrelor” (1946).
- Romanul “La Medeleni” s-a bucurat de un neobişnuit succes în epocă. “La Medeleni” este o trilogie închinată copilăriei şi adolescenţei, avându-i ca eroi principali pe Dănuţ, Olguţa şi Monica. Din primul volum al romanului, care “celebrează vârsta de aur a copilăriei, aduce o lume idilică”, facem cunoştinţă cu copiii Dănuţ, Olguţa, Monica, ce întrupează trei ipostaze caracterologice: visătorul, realista şi eternul feminin. (“Dicţionarul general al literaturii române”, Editura Univers Enciclopedic, 2007). (documentar Agerpres)
