În ultima săptămână, în judeţul Dolj, doi pacienţi au fost diagnosticaţi cu virusul gripal de tip B. Este vorba de două cazuri clinice de gripă în ambulator, la grupele de vârstă 5-14 ani şi 15-49 ani, confirmate la examenul de laborator.
Medicii au raportat 888 de cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi 449 de cazuri de pneumopatii acute. Numărul total al cazurilor de viroze respiratorii şi gripă înregistrat în această săptămână (1.339) este mai scăzut faţă de valoarea înregistrată în săptămâna anterioară (1.481 cazuri), şi se încadrează în limitele sezonului.Ponderea spitalizărilor din numărul total de cazuri a fost 21,95%.
Peste 26.000 de doljeni au fost vaccinaţi împotriva gripei
Până în prezent în judeţul Dolj au fost vaccinate 26.794 de persoane. În total s-au primit 35.695 de doze de vaccin: prima tranşă – 472 doze, primite în 30 octombrie 2017 şi a doua tranşă – 35.223 doze, primite în 6 decembrie2017 care s-au repartizat unităţilor vaccinatoare.
Având în vedere debutul la nivel național a circulației virusului gripal, specialiștii recomandă continuarea vaccinării antigripale la nivelul cabinetelor medicilor de familie, în special pentru persoanele din categoriile la risc recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
În categoriile la risc intră persoanele cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 64 de ani în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienţei umane; gravide; medici, cadre sanitare medii şi personal auxiliar, atât din spitale, cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronic, care prin natura activităţii vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii; persoane, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială precum şi persoane care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt; toate persoanele cu vârsta egală sau peste 65 de ani.
Opt decese confirmate cu virus gripal, de la începutul sezonului
Conform raportului INSP, la nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripa clinic IACRS și pneumonii) a fost de 87.492, cu 14.4% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeași săptămână a sezonului precedent (102.171) și cu 10.1% mai mare față de cel înregistrat în săptămâna precedentă (79.459).
De la începutul sezonului 2017-2018 au fost înregistrate opt decese confirmate cu virus gripal, față de 17 în sezonul precedent.
În ultima săptămână s-au înregistrat la nivel natţonal 283 cazuri de gripa/ILI, comparativ cu 246 cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.
Măsurile de igienă personală (spălarea cu apă şi săpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, respectarea unui regim de viaţă sănătos – alimentaţie bazată pe legume şi fructe, odihnă şi mişcare) sunt esenţiale pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin afecţiuni respiratorii, şi în special prin gripă. Totodată, vaccinarea antigripală este ferm recomandată și populației generale, active, care nu se încadrează în nici una din categoriile de risc de a dezvolta complicații ale gripei.
Pentru sezonul 2017-2018, Ministerul Sănătății a achiziționat 1 milion de doze de vaccin gripal, dublu față de sezonul 2016-2017, astfel încât să asigure vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane aflate în grupele de risc.
Medicii spun că, de cele mai multe ori, pacienţii ajung la spital atunci când boala este într-un stadiu avansat, iar vindecarea necesită un tratament mai îndelungat. În schimb, nu este indicat consumul de antibiotice fără prescripţie din partea medicului întrucât o astfel de atitudine ar putea determina apariţia mai multor probleme medicale. Potrivit medicilor, automedicaţia cu antibiotice în cazul virozelor respiratorii este una eronată, care poate avea efecte secundare. Asta pentru că virozele respiratorii sunt în proporţie de 90% de origine virală şi nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Administrarea abuzivă de antibiotice poate avea ca rezultat negativ, în timp, apariţia rezistenţei la acest tip de medicamente. În aceste condiţii, în momentul în care organismul se confruntă cu infecţii bacteriene, antibioticele nu îşi mai fac efectul.
