Gazprom şi Naftagaz în dialog dureros şi problematic de-a lungul anilor au pus capăt discuţiilor, înainte de sfârşitul anului. Putin şi Zelenski au făcut imposibilă prelungirea contractului pentru tranzitul gazelor ruseşti, către UE prin teritoriul ucrainian şi partea ucrainiană nici măcar n-a permis opţiunea de tranzit al gazelor ruseşti cu participarea unor ţări terţe pe motivul că se alimentează finanţele ruseşti. Gazpromul a încercat să reducă rolul Kievului în tranzitul gazului rusesc prin extinderea unor noi conducte de ocolire către consumatorii europeni, cu cheltuieli imense, dar după izbucnirea ostilităţilor din Ucraina relaţiile cu partenerii europeni au fost în bună măsură distruse. Iremediabil. Gazprom va trebui să uite profiturile mari pentru o vreme, dar pierderea statutului de ţară de tranzit va dăuna şi Ucrainei, care renunţă deliberat la circa 800 mil. dolari pe an din taxele de tranzit. Moscova şi Kievul au precizat clar că nu va mai exista tranzit în 2025. Gazprom speră totuşi să supravieţuiască, în pofida pierderilor de peste 5 miliarde dolari, deşi e greu de înlocuit un client de calibrul Europei. Noi conducte către China vor fi construite, în anii care vin, dar pieţele din Asia Centrală nu sunt capabile să absoarbă aceleaşi oferte pe care Europa le satisfăcea. Rusia va continua să aprovizioneze ţări precum Ungaria şi Serbia prin conducta Turk Stream care trece pe sub Marea Neagră. De asemenea va exporta mai mult gaz lichefiat (GNL) prin cisterne. „Am oprit tranzitul gazului rusesc, este un eveniment istoric. Rusia pierde pieţe, va suferi pierderi financiare”, a salutat ministrul ucrainian al energie Gherman Galuscenko, într-un comunicat de presă. La Chişinău lucrurile sunt văzute altfel, şi presa (n.r. National.MD) susţine că Republica Moldova nu va rămâne pe întuneric, cum doreşte Kremlinul. Centralele termice (Chişinău şi Bălţi) vor produce 127 MWh (28% din consum) în timp ce 62% din necesar va fi importat din România. Centrala de la Cuciurgan (până acum pe gaze gratis de la ruşi) va trece pe cărbune. Premierul Slovaciei, Robert Fico, declarase că ar putea întrerupe aprovizionarea cu curent electric către Ucraina, dacă prelungirea contractului de tranzit nu este convenită. În 2024 Ucraina şi-a sporit importurile de energie electrică de 5,5 ori, adică la 4,4 mil. MWh. În iunie a importat de pildă 850.000 MWh, şi ponderea Ungariei a fost de 35% iar a Slovaciei de 25% (două ţări sensibil afectate). Ca răspuns Zelenski l-a acuzat pe Fico că acţionează în numele Kremlinului prin deschiderea unui al doilea front energetic. Ucraina şi-ar putea satisface propria cerere de gaze după oprirea tranzitului, bazându-se pe producţia sa şi stocarea de combustibili fosili autohtoni. Ca să nu ne lungim prea mult, preţul de referinţă al gazului în Europa a crescut cu 5%, şi nu se ştie ce se va întâmpla în continuare. Gazul rusesc a trecut prin Ucraina de zeci de ani, în principal printr-o conductă construită de sovietici, care începe în Sudzha, din regiunea Kursk (ocupată parţial de ucrainieni) şi se termină lângă Ujhorod la graniţa de vest a Ucrainei cu Slovacia. Comisia Europeană este convinsă că infrastructura europeană de gaze este suficient de flexibilă pentru a furniza gaze de origine non-rusă prin alte rute alternative.
