A fost un superstar ca procuror (n. Seul 18 decembrie 1960) fiul unei familii de cadre universitare, şi întreaga carieră profesională fusese una urmărită cu maxim interes: a jucat un rol cheie în ancheta privind abuzul de putere şi corupţie, care a dus la demiterea în 2017 a preşedintelui Park Geun-hye şi apoi încarcerarea acesteia. În acelaşi an a devenit procuror-şef al Seulului. Sub coordonarea sa, 100 de înalţi oficiali, inclusiv fostul preşedinte Lee Myung-bac, pentru delapidare, au fost trimişi la închisoare. Alţi suspecţi s-au sinucis. În 2019 a fost numit procuror-general al ţării, şi 2 ani mai târziu a demisionat anunţându-şi candidatura pentru alegerile prezidenţiale din partea partidului Puterii Populare. A fost ales în 2022 cu cea mai îngustă marjă. Ajuns la putere, admirator declarat al lui Winston Churchill, a promovat o politică dură faţă de Coreea de Nord şi a întărit alianţa cu SUA, apropierea de Japonia, spre dezaprobarea sud-coreenilor ale căror resentimente faţă de fosta putere colonială nu s-au stins. Bruiajul de Hallowen, la Seul (octombrie 2022) soldat cu 150 de morţi şi răniţi nu i-au făcut deloc bine. Restul se ştie. De marţea trecută face subiectul unui mandat de arestare pentru încercarea eşuată de a impune legea marţială la începutul lunii decembrie. Biroul de investigaţii a corupţiei are termen până la 6 ianuarie să execute mandatul de arestare emis de o instanţă. Astăzi, anchetatorii sud-coreeni au părăsit reşedinţa oficială a preşedintelui pus sub acuzare după un impas de 6 ore, în care acesta a sfidat încercarea de a-l reţine. Criza politică a paralizat politica sud-coreeană prin destituirea a doi şefi de stat în mai puţin de o lună. Fiindcă la 2 săptămâni după destituirea sa, Parlamentul votase pe 27 decembrie şi pe cea a preşedintelui interimar, premierul Han Duck Ioo. Ceea ce este o premieră. Avocaţii lui Yeon Suk Yeol au susţinut astăzi că Biroul de investigare a corupţiei pentru oficiali de rang înalt, care conduce o anchetă comună cu poliţiştii şi anchetatorii militari nu are autoritatea de a investiga acuzaţiile de rebeliune. Nu au detaliat mai mult afirmaţia. Echipa juridică a preşedintelui obţinuse de la Curtea Constituţională un răspuns care preciza că în timpul legii marţiale, de scurtă durată, nici un drept fundamental nu a fost încălcat.
