Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE, care sosesc astăzi la Bucureşti, un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţarea unor proiecte din fonduri europene, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli. Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015. Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală. Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din MFP estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minimum 10 miliarde lei. Premierul Victor Ponta, care va avea astăzi de dimineaţă prima întâlnire cu misiunea comună FMI-CE, a solicitat MFP să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015. Anterior campaniei electorale, Finanţele analizau o serie de măsuri privind majorarea unor impozite, care să ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri.
Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact bugetar negativ de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei. Până în prezent, Finanţele au anunţat doar că accizele, exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din MFP au declarat pentru Mediafax că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflaţiei şi pentru 2015 va fi adoptată abia după discuţiile cu FMI şi CE. Indicii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că, săptămâna trecută, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici. Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat în octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, tranşa aferentă anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina ANRP prin titluri executorii şi 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unităţi aflate sub administrarea primăriilor. Surse guvernamentale, citate de Mediafax, au precizat că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă se va negocia un deficit bugetar mai mare decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale. Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare. Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE.
