După 26 de zile de război, situaţia din Gaza a devenit catastrofală şi s-a trecut la un alt nivel de carnagiu, prin bombardarea necontenită, soldată cu mii de morţi, coliziunea serviciilor de asistenţă medicală, înfometare.
Lupte aprige cu Hamas
Armata israeliană a anunţat marţi 31 octombrie, printr-un comunicat de presă, moartea a 2 dintre soldaţii săi în luptele din nordul fâşiei Gaza. La rândul ei mişcarea islamisto-palestiniană a susţinut că luptătorii ei au anihilat un comando israelian, în nordul teritoriului. O explozie de amploare, în tabăra de refugiaţi Jabalia, din nordul Gazei, a ucis zeci de persoane. Oficialii Hamas au atribuit atacul IDF, care n-a comentat situaţia. În nordul oraşului Gaza, tabăra Jabalia era cea mai mare dintre cele 8 tabere. Peste 116.000 de refugiaţi palestinieni fuseseră înregistraţi acolo de ONU în iulie a.c.. Jabalia avea 26 de şcoli, 16 clădiri şcolare, un centru de distribuţie a alimentelor, două centre de sănătate, o bibliotecă şi 7 fântâni. Zeci de oameni caută supravieţuitori prin moloz. Ministerul Sănătăţii condus de Hamas şi directorul spitalului indonezian, din apropiere, vorbesc de cel puţin 50 de victime.
Premierul egiptean respinge apelul relocării refugiaţilor în Sinai
Prim-ministrul Egiptului a respins orice plan care prevede ca persoanele strămutate din Gaza să fie relocate în masă în peninsula Sinai a Egiptului. Presa locală din Israel a menţionat că unii oficiali israelieni doresc să mute civilii din Gaza, în nord-estul Egiptului. Dar în timpul unei vizite în Sinaiul de nord Mostafa Madbouli a spus că niciun conflict regional nu trebuie rezolvat în detrimentul Egiptului. Trecerea Rafah, controlată de Egipt, este singura modalitate potenţială prin care civilii pot părăsi Gaza.
În Gaza un jurnalist filmează un tanc israelian trăgând într-o maşină
Secvenţa a făcut priză la reţelele de socializare. Publicată luni 30 octombrie a.c. pe contul Instagram al jurnalistului Yousef Al Saifi, cu sediul în Gaza, se poate observa un autoturism explodând, în timp ce întorcea în faţa unui tanc. Scena a avut loc pe bulevardul Saalah Al Deen, la intersecţia Nedzarim, la câţiva kilometri sud de oraşul Gaza. Aceasta este una din arterele principale, care permit intrarea în oraş, menţionează cotidianul „Liberation”, care precizează că vehiculul se îndrepta spre oraş. În restul înregistrării se vede cum comentatorul strigă, încercând să avertizeze vehiculele care se apropie pentru a le întoarce din drum. Într-un alt videoclip, publicat puţin mai târziu, jurnalistul care a filmat scena revine asupra evenimentului. El confirmă locaţia aproape de vechea colonie Netzarim. „Tancul trăgea în toţi cei care s-au apropiat”, explică el adăugând că la faţa locului a fost văzut şi un buldozer. Cotidianul francez „Liberation” l-a chestionat pe purtătorul de cuvânt al armatei israeliene despre aceste imagini, dar acesta a refuzat să le comenteze. Cu toate acestea el a confirmat că Israelul şi-a extins activitatea în fâşia Gaza şi că operaţiunile la sol, cu vehicule blindate şi infanterie se intensifică. Contactat de BBC, un fotoreporter a confirmat că a văzut tancuri în acea zonă, la momentul evocat.
SUA: Campania electorală influenţată de conflictul Israel-Hamas
Sprijinul lui Joe Biden pentru Israel este de lungă durată, de natură politică şi personală. Ar fi chiar „visceral”, în exprimarea secretarului său de stat Antony Blinken. În calitate de senator, apoi vicepreşedinte, Joe Biden a vizitat Israelul de mai bine de 10 ori şi s-a întâlnit cu toţi prim-miniştrii. Asta nu înseamnă că nu au existat dezacorduri, uneori ascuţite, în special cu Benjamin Netanyahu, privind procesul de pace, colonizarea în Cisiordania şi chiar reforma extrem de contestată a justiţiei israeliene. Şi dacă data de 7 octombrie a marcat un punct de cotitură, dacă ajutorul militar şi financiar american pentru Israel este întărit, Joe Biden a încercat să-l convingă pe Netanyahu să nu cedeze în faţa „şoimilor guvernului” său, lansând ofensiva terestră, înainte ca ostaticii să fie eliberaţi. Deschiderea unui al doilea front în nordul ţării împotriva Hezbolahului libanez, n-ar fi deloc inspirată. Joe Biden i-a amintit, în acest punct de greşelile americane din Afghanistan şi Irak. Escaladarea conflictului în regiune nu este absolut în interesul Washingtonului. Pentru aripa stângă a Partidului Democrat, sprijinul necondiţionat al lui Biden pentru Israel este mai greu de acceptat. 20 de membri ai Congresului au cerut un armistiţiu umanitar în Gaza. În special în rândul tinerilor, există o reticenţă, evocându-se situaţia dramatică a civililor palestinieni. Dar în culisele diplomaţiei se întâmplă multe. Antony Blinken dă dovadă de francheţe şi foloseşte un ton ferm când vorbeşte cu Netanyahu în spatele uşilor închise, dar altfel în discuţiile în faţa presei. Preşedintele american se arată preocupat de soarta civililor din Gaza şi chiar solicită Israelului să facă o prioritate din asta. Democraţii nu pot să nu ia în seamă îngrijorarea tinerilor preocupaţi de drepturile palestinienilor. La republicani, după ce Donald Trump a descris Hezbolahul ca fiind „foarte inteligent”, pe 11 octombrie, atrăgându-şi critici vehemente, el s-a corectat, definindu-se drept „cel mai pare prieten pe care l-a avut Israelul vreodată”. Întâlnirea anuală a Coaliţiei republicane evreieşti, din 28 octombrie a.c. a fost pentru Nikki Haley, Ron DeSantis şi ceilalţi, scena unei competiţii pentru titlul de „cel mai bun aliat al Israelului”. În joc se află sprijinul creştinilor evanghelici, foarte influenţi în Iowa, unde vor avea loc primele alegeri primare republicane, în ianuarie anul viitor şi unde Donald Trump a luat 80% în 2016 şi 2020.
Netanyahu era la curent cu planurile Hamas?
Datând din 21 decembrie 2016, semnat de fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman, publicat luni 30 octombrie în cotidianul Yediot Ahramat, documentul descrie cu precizie scenariul atacului din 7 octombrie a.c., cu o ofensivă asupra statului israelian, luarea de ostatici şi limitele barierei de securitate”. Lieberman susţinea atunci că „dacă noi nu atacăm înainte de sfârşitul lui 2017, ne vor ataca”. Dar documentul n-a fost luat în consideraţie de Gadi Eisenkot, pe atunci şef de cabinet şi actual membru al cabinetului de război condus de Benjamin Netanyahu. Sâmbătă 28 octombrie, pentru prima dată în ultimele 9 luni, premierul a răspuns la întrebările ziariştilor şi a negat categoric existenţa unui astfel de document. Duminică 29 octombrie Netanyahu a criticat oficiali din securitatea israeliană, pentru că au subestimat riscurile unui atac major al Hamas, într-un mesaj pe X, apoi şters, după care şi-a cerut scuze. Un document din 2016 era oricum irelevant în 2023. În schimb Egiptul a avertizat serviciile israeliene cu 10 zile înainte de atacul Hamas spune un colaborator al serviciilor secrete de la Cairo. Netanyahu ar fi fost informat că Hamas plănuia ceva groaznic. În martie a.c., ministrul Apărării Joav Galant avertiza că protestele în masă pentru a contesta reforma justiţiei ar putea provoca o surpriză în Gaza.
Gaza: Situaţie umanitară foarte complicată
Din 21 octombrie a.c. doar 143 de camioane cu ajutoare umanitare au putut intra în Gaza prin punctul Rafah, altele aşteptând inspecţia serviciilor israeliene. În mod normal înainte de 7 octombrie intrau zilnic 500 de camioane. Şi nu mai trebuie adăugat că populaţia din Gaza este lipsită de asistenţa medicală necesară, dată fiind situaţia spitalelor, frustrate de electricitate. Armata israeliană refuză să lase cisternele cu păcură să intre în fâşia Gaza. Din 35 de spitale, 12 au fost bombardate iar celorlalte le lipseşte combustibilul.
