Multe din ceea ce ştiam despre democraţia în America, şi nu doar din lectura memorabilei cărţi a lui Alexis de Tocqueville, apărută şi la noi, la Humanitas, în traducerea Magdalenei Boiangiu şi Beatrice Staicu, pălesc, de la zi la zi, prin ceea ce se întâmplă cu fostul preşedinte american Donald Trump, urmărit penal pentru sustragere de documente confidenţiale („clasificate”) de la Casa Albă. În urmă cu trei săptămâni, mai exact la 8 august, la reşedinţa sa, Mar-a-Lago, au descins pentru o percheziţie, fără precedent la un fost preşedinte american, lucrători FBI care au ridicat cutii de documente. O precizare: Donald Trump care cochetează cu ideea unei candidaturi la alegerile prezidenţiale din 2024 consideră momentul insolit în viaţa politică americană, drept o „vânătoare de vrăjitoare”. La rândul său Joe Biden denunţă extremismul lui Donald Trump şi al partizanilor săi şi la Philadelphia, deunăzi, în clădirea monumentală Independence Hall, unde au fost adoptate Declaraţia de Independenţă şi Constituţia americană, a clamat că predecesorul său şi cei care subscriu la ideologia sa „Make Amerita Great Again” nu respectă Constituţia şi nu cred în statul de drept. Nu recunosc voinţa poporului, cum a martelat actualul preşedinte, aplaudat fiind de asistenţă. Statul Pennsylvania, unde se află Philadelphia, deţine poate cheia alegerilor legislative din noiembrie. Potrivit unui sondaj, publicat joi, de Wall Street Journal, dacă alegerile de mijloc de mandat ar avea loc acum 47% dintre alegători ar vota democraţii şi 44% republicanii. În martie dreapta avea un avans de 5%. Anchetele de opinie nu sunt infailibile în viaţa politică americană şi nu numai. Senatorul republican Lindsey Graham a declarat pentru Fox News că după prăbuşirea lui Hilary Clinton, dacă Donald Trump va fi urmărit penal, pentru proasta gestionare a informaţiilor clasificate, nu sunt excluse mişcări de stradă. Aluzia era la ancheta contra fostei contracandidate a lui Donald Trump la alegerile din 2016 pentru controversatele mesaje, prin utilizarea unui telefon privat pentru comunicări oficiale, în mandatul său de secretar de stat. Ea nu a fost condamnată. Partizanii lui Donald Trump afirmă acum că tratamentul aplicat acestuia este mult mai sever decât cel care a vizat-o pe fosta sa rivală. Declaraţia lui Lindsey Graham a reaprins spiritele şi Mary McCord, un fost procuror general adjunct, a declarat pentru CNN că este de-a dreptul o iresponsabilitate ca un ales să profereze ameninţări de violenţă pentru faptul că forţele de ordine şi ministerul Justiţiei îşi fac datoria. S-a reamintit în context ceea ce s-a petrecut la 6 ianuarie 2021 la Capitoliu, pentru că Donald Trump ceruse partizanilor săi să se bată pentru a evita înfrângerea sa în faţa lui Joe Biden. La 19 august a.c., Donald Trump se exprimase deja afirmând: „Aplicarea legii în ţara noastră a devenit identică unei naţiuni din lumea a treia. Eu nu cred că oameni vor accepta: alegeri furate, frontiere deschise, inflaţie, abandonarea armamentului pe teatre de operaţiuni (aluzie la Afghanistan) şi alte lucruri”. Escaladarea are aşadar reprize distincte. Potrivit unui studiu YouGov circa 40% dintre americani consideră că un război civil este puţin probabil în următorii 10 ani. Ceea ce nu înseamnă altceva decât că starea de spirit nu e deloc una destinsă şi cu cât ne apropiem de data alegerilor de mijloc de mandat, tensiunile sociale vor cunoaşte acute periculoase. Ce i se va întâmpla sau nu i se va întâmpla lui Donald Trump este greu de prevăzut fiindcă face priză la un electorat statornic în opţiuni, pe care ştie să-l potenţeze.
