Medicii vor primi mai mulţi bani pentru gărzile efectuate în spitale, începând cu data de 1 octombrie a.c. Anunţul a fost făcut Ministerului Sănătăţii, după ce Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă ce reglementează plata tarifului orara pentru medicii care efectuează gărzi suplimentare în unităţile sanitare publice.
Autorităţile sanitare au precizat că este vorba de creşteri de la 42 la sută în cazul rezidenţilor până la 90 la sută. De exemplu, un rezident de anul trei dintr-o unitate clinică, cu un spor de 50 la sută, care este minimul pentru timpul săptămânii, va avea acum o plată netă de 257 de lei în timpul săptămânii, un spor pe timpul weekendului, spor de 50 până la 100 la sută, dacă se dă spor de 100 la sută este vorba de de 547 de lei. În cazul în care nivelul sporului este minim atunci suma încasată va fi de 411 lei.
Un medic cu vechime ar putea primi 1.200 de lei pentru o gardă de weekend
Un rezident va câştiga minim pentru o gardă 257 de lei în timpul săptămânii şi 411 în weekend. Nivelul maxim va fi de 547 de lei weekend.
Pentru un medic primar, peste 20 de ani vechime, cu un spor de weekend de 100 la sută – 1.200 de lei în mână pentru o gardă în weekend, iar în timpul săptămânii cu spor de 75 la sută, nivelul superior, 800 de lei. Deocamdată însă la Spitalul Judeţean din Craiova medicii nu au semnat contractele individuale de muncă cu timp parţial. În continuare gărzile se desfăşoară pe baza unui grafic. “Medicii susţin acordarea drepturilor salariale pentru munca depusă în efectuarea găzilor la tariful de bază corsponzător Oronanţei 20/2016, începând cu luna august şi nu cu 1 octombrie. Este motivul pentru care nu s-au semnat contractele individuale de muncă cu timp parţial”, a declarat Ion Cotojman, preşedinte la Federaţiei Sindicale Hipocrat.
În OUG se prevede acordarea unor sporuri pentru condiţii deosebit de periculoase pentru personalul care lucrează în secţii şi compartimente de oncologie medicală, oncologie pediatrică, radioterapie hematologie oncologică, şi arşi similar cu cele ale altor categorii de personal.
CMR a criticat existenţa a două contracte de muncă la acelaşi angajator
La începutul lunii august, Ministerul Sănătăţii a anunţat că gărzile suplimentare vor fi efectuate în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial, avantajul medicilor fiind că acestea vor fi considerate atât vechime în muncă, cât şi vechime în specialitate. Această situaţie a provocat săptămâna aceast şi o reacţie din partea Colegiului medicilor. Astfel, potrivit reprezentanţilor CMR, existenţa a două contracte de muncă cu acelaşi angajator, respectiv unul cu durată normală de activitate, iar al doilea cu durată parţială, este o situaţie absolut inedită, nemaiîntâlnită în nici un alt sector de activitate. Aceştia acuză faptul că OUG 20/2016 este imprecis redactată şi s-a ajuns la situaţia ca la nivel naţional să existe sisteme diferite de retribuire a orelor de gardă.
Contractul de muncă pentru gărzi vine, potrivit autorităţilor sanitare cu o serie de avantaje. Va da dreptul la concediu de odihnă plătit proporţional cu timpul lucrat pentru medicii care efectuează numai gărzi sau pentru cei care fac gărzi în alt spital decât cel la care sunt angajaţi. Medicii care au obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale din 2010 încoace vor primi sporul legal de 15% care, până la 1 august, nu mai fusese acordat.
Timpii de lucru şi de odihnă vor fi regândiţi în termeni de flexibilizare, de grijă faţă de efortul depus de medici şi de siguranţă a pacienţilor.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au stabilit ca fondurile de circa 100 de milioane de lei necesare creşterii plăţii gărzilor pentru medici în anul 2016 să provină din administrarea mai eficientă a resurselor deja existente în sistemul sanitar, menţionând că mecanismele găsite nu afectează în niciun fel prognozele de deficit bugetar. Ca măsuri de eficientizare a cheltuielilor din Sănătate, autorităţile au precizat că se vor face economii la scară naţională prin mecanismul de achiziţii publice centralizate care are deja proceduri demarate; evaluarea şi monitorizarea strictă a investiţiilor; controlul mai strict al prescripţiei de medicamente (cu precădere antibiotice, dar nu numai) şi al investigaţiilor medicale; controlul serviciilor din spitalizările de zi.
