Teatrul de Vară, foarte aproape de finalizare

0
113

parcReabilitarea Teatrului de Vară din Parcul „Nicolae Romanescu”, investiţie în valoare de 4.391.603 lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 3.489.624 lei, se îndreaptă cu paşi repezi spre finalizare. Noul termen asumat de autorităţi este 31.10.2016. Ieri, poliplanul ce îmbracă structura acoperişului realizat din schelet metalic cuprindea mai mult de jumătate din perimetru. S-a montat şi un prim rând de scaune, din totalul celor alocate pe 30 de semicercuri. În final, spectatorii vor putea alege unul dintre cele peste 600 de locuri. La mică distanţă de acest obiectiv mai este în construcţie un foişor de formă hexagonală, acoperit cu stuf, având o suprafaţă impresionantă.

  Temperaturile foarte ridicate de ieri, peste 39 de grade Celsius la umbră, după informările ANM, au făcut ca mulţi dintre craioveni să caute avantajele unor ceasuri petrecute în mijlocul naturii. Şi unde altundeva, decât în Parcul „Nicolae Romanescu”. Îndeosebi mămici cu copii foarte mici, unii dintre ei mai mult dezbrăcaţi, doar cu scutecele din dotare, şi pensionari ce nu-şi refuzau momente de respiro. Alături de aceştia, şi câţiva iubitori ai ciclismului, nu de performanţă, ci mai mult ca hobby.

Poliplanul acoperă Teatrul de Vară

  Noul termen de finalizare a lucrărilor de reabilitare a Teatrului de Vară este 31 octombrie 2016. Valoarea totală a proiectului este de 4.391.603 lei, din care 3.489.624 lei este contribuţia Uniunii Europene, 766.544 lei – cea a Guvernului României şi 135.433 lei sunt asiguraţi de beneficiar.

  Ieri, peste arcadele metalice, poliplanul era întins pe mai mult de jumătate din ceea ce va constituit acoperişul teatrului. Zona unde vor sta spectatorii este formată din 30 de semicercuri pornite în urcare de la scenă spre exterior. S-a făcut şi o probă a scaunelor. Pe un singur semicerc au încăput 21 de bucăţi. Aşadar, la un simplu calcul vor rezulta peste 600 de locuri pentru spectatori.parc (3)

Sistemul de lumini, gata de start

  Scena Teatrului de Vară este şi aceasta la un pas de recepţie. Deasupra ei, reflectoarele ce alcătuiesc sistemul de lumini au fost montate şi sunt apte să-şi intre în pâine. Un mic amănunt. Toate pietrele cubice ce formează spaţiile dintre rândurile unde vor sta spectatorii au fost montate manual. Concret, muncitorii au stat în genunchi şi au fixat, bucată cu bucată, fiecare piatră. Şi, doar pe lăţime singulară, sunt aproximativ 10 bucăţi!

Unii au alte gusturi

  În 1943, ca un omagiu adus celui care s-a ocupat îndeaproape de realizarea parcului, la intrarea principală, a fost ridicat un bust al lui Nicolae Romanescu. De-a lungul timpului au fost executate numeroase lucrări care au sporit frumuseţea parcului. Între anii 1954-1956 s-a construit portalul existent azi la intrarea principală, s-a realizat împrejmuirea cu gard cu stâlpi şi soclu de beton şi plasă de sârmă, a fost reconstruit şi mărit debarcaderul. În anul 1964 a fost modernizat iluminatul public şi a fost construită o seră de 1.050 m.p., prestigioşi creatori români contribuind cu numeroase lucrări de artă plastică la frumuseţea acestui loc. Parcul „Nicolae Romanescu”, cel mai mare parc natural din estul Europei, ca întindere se află pe locul al doilea în România, aproximativ 100 ha, după Herăstrău, zonele verzi, aleile şi zonele împădurite conferindu-i statutul de cea mai mare zonă verde urbană din România.

  Dar toate aceste argumente probate de istorie nu pot ţine în frâu comportamentele unora dintre noi. Refăcută în urmă cu puţin timp, mai exact la 7 iunie 2016, glorieta din Parcul „Nicolae Romanescu” a primit „atingerea suavă” a barbarismului comportamental. Cuvinte şi desene obscene sunt vizibile pe stâlpi. Nu pot decât să trezească repulsia tuturor celor care doresc să imortalizeze momentele importante ale vieţii – căsătoria, botezul etc. –, aşa cum de zeci de ani craiovenii şi nu numai ei înţeleg să se alăture unor simboluri rafinate ale arhitecturii.parc (1)

40 de ani de la un „descălecat” al marilor actori

  Să mai punctăm că, în anul 1976, în mijlocul Parcului „Nicolae Romanescu” au poposit Victor Rebengiuc, Eliza Petrachescu, Vasile Niţulescu, Dan Nuţu, Cristiana Nuţu, Rodica Tapalagă, Carmen Galin, Mitică Popescu, Dorel Vişan. Aceşti monştri sacri ai cinematografiei româneşti au realizat filmările la „Tănase Scatiu”, în regia lui Dan Piţa. Duiliu Zamfirescu portretiza, la acea vreme, un personaj incult, bădăran şi cu accese de furie, ce întruchipa tipologia arendaşilor îmbogăţiţi şi încărcaţi imediat cu o influenţă puternică în viaţa politică românească de la finele secolului al XIX-lea. Poate că ar merita o reeditare a acelor comportamente şi în vremurile actuale. Nu ducem lipsă de parveniţi şi inculţi în treburile obştii, fie locale, fie centrale. Avem şi personaje, avem şi parc. Despre regie ştiu alţii mai bine.

Ploaia nu mai e un motiv de îngrijorare

  Pe aleile reconstruite, şi se poate vorbi acum de zeci de kilometri, o plimbare prin Parcul „Nicolae Romanescu” este ferită de orice inconvenient, chiar şi pentru curioşi, ce vor să străbată zone cât mai ferite de mulţime. Construite tot din piatră cubică şi tot manual, aleile dau, acum, sentimentul de siguranţă că vestimentaţia şi încălţămintea vizitatorilor sunt ferite de e eventuală impregnare cu resturi vegetale.

  Pe aleea ce porneşte de la intrarea principală înspre sere, mai precis pe latura de vest a parcului, sunt în funcţiune fântâni arteziene, ca de altfel şi pe aleea dinspre Debarcader. Nu lipsesc nici toaletele ecologice vidanjabile. Încet, dar sigur, trebuie să construim un drum fără întoarcere spre civilizaţie şi bun-gust. Să ne lamentăm că doar ce vedem la alţii, în afara graniţelor, este demn de contemplare ar fi o abordare care nu ne-ar favoriza. Măcar pentru urmaşii noştri.parc (2)