Ştim de acum rezultatele –înainte de contestaţii- din sesiunea iunie-iulie a examenului de Bacalaureat 2020. O primă observaţie: 68,81% –rata de promovabilitate. Ceea ce înseamnă că, din 4.577 de candidaţi (226 din promoţiile anterioare) au promovat 2.875, 340 neprezentându-se, iar 13 candidaţi fiind eliminaţi pentru fraude sau tentative de fraudă. Cum BAC-ul rămâne indicatorul specific, cel mai grăitor, despre performanţa didactică a liceelor noastre –anul acesta fiind anulate fazele finale ale olimpiadelor şcolare- se poate discuta, ca şi în anii precedenţi, despre „simbolistica” procentului de 68,81%. Anul trecut procentul de promovabilitate (înaintea contestaţiilor) a fost de 64%. La o privire generală, procentul de 68,81% este totuşi unul „rezonabil”, în contextul particularităţilor insolite ale ultimei părţi a anului şcolar 2019-2020, cauzate de pandemia cunoscută. O menţiune: sesiunea iunie-iulie 2020 a BAC-ului n-a făcut notă aparte de la sesiunile din anii anteriori, în privinţa rigorii desăvârşite, căreia i s-au adăugat, de acestă dată, cunoscutele exigenţe sanitare, cu efectul lor pshihic, nu uşor de surmontat de candidaţi. Analizele exhaustive vor urma în zilele ce urmează. Ziarul „Adevărul” publică opinia vlogger-ului „Selly” –Andrei Şelaru- înţeleg un reper al celor de vârsta lui, care consideră că „ceea ce învăţăm noi la şcoală nu prea are legătură cu realitate şi asta e o mare problemă. Eu am spus în repetate rânduri că şcoala din România nu pregăteşte pentru viitor, ci pentru trecut, şi nu am inventat eu asta. Sunt oameni mai inteligenţi decât mine care au exact aceeaşi părere”. Fireşte e un punct de vedere al unui tânăr cu personalitate, înţeleg dotat şi cu bună medie la BAC. Numai că la ora de faţă discuţia se poartă asupra rezultatelor din sesiunea iunie-iulie şi nu asupra a ceea ce ar trebui să conţină programa şcolară. O şcoală bună, un liceu bine făcut, produce o medie umană cultivată, care garantează nu strălucirea câtorva vârfuri, nu o calificare anume într-un domeniu sau altul, ci minima civilizaţie mentală a celor mai mulţi dintre absolvenţii ei. Oricât de „antipatică”, prin ezitările supărătoare oferite, ne-ar fi ministrul Educaţiei, Monica Anisie, nu-i putem reproşa nimic despre organizarea –bună în general- a BAC-ului, structura programei şcolare, posibila inadecvare a acesteia la noile provocări generate de nevoile şi cerinţele societăţii pe piaţa muncii. Candidaţii prezenţi în sesiunea de vară au fost evaluaţi din materia parcursă, nu din cea care ar fi trebuit parcursă, într-o viziune sau alta. Nu trebuie omis faptul că liceul, cu deschiderea sa enciclopedică, e o bună împlinire, apogeul legitim al oricărui proces formativ. Discuţia în oricare altă cheie este din păcate distorsionată. Să revenim: colegiile emblematice ale Craiovei şi-au păstrat rangul, clasamentul provizoriu propunând următoarea configuraţie: Colegiul Naţional „Carol I” – 99,25%, Colegiul Naţional „Elena Cuza” – 98,55%, Colegiul Pedagogic „Ştefan Velovan” – 98,37%, Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti” – 98,35%, Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu” – 98,2%, Liceul „Independenţa” Calafat – 91,04%, Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” – 90,9%. S-au înregistrat 11 medii de 10 la nivelul Doljului. Să consemnăm lăudabila apariţie în topul bunelor licee doljene a Liceului „Independenţa” din Calafat şi a Colegiului Naţional „Nicolae Titulescu”, deloc surprize, dacă ţinem seama de semnalele anterioare. Evident că există, nu puţine licee, care n-au izbutit, nici de data aceasta, să părăsească zona gri în care se menţin de mai multă vreme, dar asta este o altă discuţie, la care soluţiile inspirate întârzie. Cum este şi firesc, într-un asemenea moment, dascălii liceelor cu bună performanţă didactică, conducerea ISJ Dolj, la capătul unui an şcolar, ca nici un altul în precedent, merită elogiile de circumstanţă. Fiindcă, până la urmă, au scos-o… la capăt, cum se spune. Şi n-a fost deloc uşor. Universităţile de stat din Craiova au pe ce conta la înscrieri, şi şi-au făcut deja oferta ispititoare.
