O ştim cu toţii: Craiova „nouă” e veche, din moment ce a sărbătorit 550 de ani de la prima atestare documentară. Nu cred că e nevoie de prea multe comentarii în această privinţă. Timp de câteva zile, 29 mai – 1 iunie, „Zilele Craiovei” au dominat, prin anvergura evenimentelor organizate, agenda culturală a marelui municipiu. Şi fiecare craiovean are, de acum, propria părere, despre calitatea acestor manifestări circumscrise evenimentului menţionat, deşi ceva distinct ar putea fi scos în evidenţă: un plus de rafinament resimţit în fiecare manifestare. Şi chiar în profilul spaţiilor comerciale amenajate. Nimic ostentativ, prea puţin sau deloc kitsch, suficientă normalitate şi bun gust. Punctul de atracţie, dacă avem în vedere numărul mare de craioveni –adulţi şi copii- prezenţi la mitingul aviatic „Air Show” de la Aeroportul Internaţional Craiova, absolut fabulos, a dat într-un fel o consistenţă zilelor Craiovei. Deşi agenda fiecărei zile a fost una realmente încărcată, cu precădere în Parcul „Nicolae Romanescu”, în Piaţa „William Shakaespeare”, unde meşteri populari şi-au expus creaţia. Hipodromul din Parcul „Romanescu”, de pildă, a găzduit un spectacol-concurs de echitaţie cu o participare de peste 40 de sportivi din toată ţara. Au cântat Subcarpaţi, Zdob şi Zdub, Delia, Alexia Ţalavutis and Band, Lidia Buble, Andra pe scena din Piaţa „Mihai Viteazul” (n-au rupt chiar gura târgului, cum se spune) alături de artişti de la Opera Română şi Filarmonica „Oltenia”, dar şi interpreţi de muzică populară recunoscuţi în zonă. Coregrafia a părut în multe momente impură. Forumurile au destule observaţii, unele îndreptăţite mai mult, altele mai puţin. Ce ar merita spus totuşi? Ne confecţionăm fericirea din fragmente de bombăneală şi deriziune. Una peste alta, buna dispoziţie, elanul, jubilaţia au fost… retrezite. Zilele Craiovei au adus o detentă a bucuriei, plăceri depline, colocvialităţi inocente. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, nu şi-a propus să-i seducă pe craioveni, dar şi-a propus să arate că tradiţiile au perenitate, nu uită asta, că se poate trăi bine, se poate trăi frumos şi putem să ne aşezăm într-un unghi convenabil faţă de hărţuiala zilnică, să o interpretăm pedagogic şi, la limită să ne salvăm luând faţă de tot şi de toate o relativizantă distanţă. Ediţia 2025 a Zilelor Craiovei a trecut. A fost destulă strădanie evidentă depusă în organizarea lor. Unii nu ne-am putut bucura de imediat, fie pentru că ne-am amintit melancolic de necazuri trecute sau fie pentru că ne preocupă dificultatea celor viitoare. Craiova eternă însă şi-a scris o nouă pagină de istorie, poate mai interesantă ca altele, fără a-şi confecţiona alibiuri, fără a-şi cosmetiza portretul. Craiova este aşa cum dorim cu toţii să fie, şi prin faptele noastre cotidiene.
