Sunday Times relata săptămâna trecută că întâlnirea de la Londra, dintre Theresa May, Jean Claude Juncker, şi negociatorul şef al UE, Michel Barnier, s-ar fi derulat într-o atmosferă rece, adică „foarte rea”. Şi asta fiindcă şefa executivului britanic ar fi dorit să fie discutat, mai întâi, un acord comercial între UE şi Regatul Unit, înaintea reglării chestiunilor sensibile ale facturii divorţului, ceea ce refuză europenii. Încât, despre Theresa May, preşedintele Comisiei Europene ar fi spus apoi cancelarului german, Angela Merkel, într-o discuţie telefonică, nici mai mult, nici mai puţin decât că „este într-o altă galaxie”. Sâmbătă, la Bruxelles, „cei 27” de şefi de stat şi de guvern, reuniţi într-un Consiliu European extraordinar, au adoptat în „unanimitate”, şi în timp record, principiile directoare care ghidează negocierile europene, sugerând astfel unitatea lor deplină în faţa Regatului Unit. Statele membre UE au mai puţin de doi ani la dispoziţie pentru finalizarea divorţului efectiv din martie 2019. Mesajul principal al Consiliului extraordinar, convocat sâmbătă 29 aprilie a.c. la Bruxelles, a fost acesta: unitatea UE nu este doar prezervată, cât ranforsată. Nici o altă temă internaţională ardentă nu a putut eclipsa apelul la fermitate. „Europa este soluţia şi nu parte a problemei”, a rezumat Francois Hollande, aflat la ultima participare la un Consiliu European. Polonia şi Ungaria – „copiii teribili ai UE” – au susţinut viziunea consensuală. Discuţiile au fost ferme cu un numitor comun: unitatea celor 27 nu este împotriva Regatului Unit. Acest lucru l-a subliniat şi cancelarul Angela Merkel, dar tot aceasta a mai spus că Marea Britanie nu va mai avea aceleaşi drepturi ca o ţară din UE. La care şefa guvernului de la Londra şi-a reafirmat poziţia în sensul că este pregătită să se retragă din aceste negocieri, în absenţa unui acord cu UE. Negocierile efective se anunţă violente de-a dreptul, între Bruxelles şi Londra, nu vor debuta decât după alegerile legislative anticipate din 8 iunie a.c., concentrându-se pe trei priorităţi: apărarea drepturilor cetăţenilor europeni şi Regatului Unit, chestiunea frontierei cu Irlanda şi costurile care se cifrează la 50-60 miliarde euro. Interesantă devine opinia fostului lider laburist (1994-2007) Tony Blair (63 de ani), apoi premier (1997-2007) care spune: „Brexit este o greşeală serioasă”, neexcluzând o schimbare de opinie a populaţiei, când va cunoaşte cu exactitate termenii. „Piaţa unică europeană este Liga Campionilor în materie comercială. Un acord comercial va fi precum divizia secundă. Noi retrogradăm”, a avertizat el într-un interviu acordat cotidianului Daily Mirror. Scenariul Bruxelles-ului, aşa cum se sugerează, este conceput relativ clar: mai întâi nici o divizare între statele membre din partea Londrei, fiindcă negocierile sunt cu Bruxelle-ul; apoi negocierile sunt etapizate şi „cei 27” aşteaptă protejarea drepturilor pentru cetăţenii europeni rezidenţi în marea Britanie de care depinde accesul pe piaţa unică; dacă Londra se transformă într-un off-shore, nu va avea nici un acord de liber schimb. Neîndoilenic sunt multe dosare complexe, unele aproape imposibil de desluşit, şi nimeni nu ştie cum va arăta… sfârşitul. Crucială pentru unitatea Regatului Unit, chestiunea Irlandeză, neglijată în timpul campaniei pentru Brexit, se repune pe tapet şi nu exclusă este o reunificare a insulei, divizată după 1921. Primul-ministru irlandez, Enda Kenny, a spus că prin acordul din 1998 care a pus capăt violenţelor, se stipulează că cele două părţi se pot reunifica prin referendum şi rămâne în UE, o analogie cu ceea ce s-a întâmplat cu ex RDG.. Ceea ce e o noutate. De la finele anului, „cei 27” se vor pune de acord pe ţările care primesc Agenţia Europeană a Medicamentelor (peste 900 de angajaţi) şi Autoritatea Europeană Bancară (170 de angajaţi), cu sediul actualmente la Londra. Şi Bucureştiul s-a arătat interesat de o astfel de relocare.
