Discuţia e lungă şi veche şi o reactualizare a confruntărilor cu iz politic, de imediat după 1990, când s-a trecut la lichidarea bezmetică a întregii infrastructuri din agricultură, nu-şi mai are sensul. Ani în şir lumea rurală a Doljului care „prinsese” fostele cooperative agricole de producţie n-a mai vrut să audă de o astfel de formă de asociere, compromisă prin retribuirea inechitabilă a membrilor săi, chiar după introducerea a ceea ce s-a numit „acordul global”. Cum în spaţiul blocului comunitar, cooperativele agricole reprezintă unităţi viabile de producţie, partenere de dialog cu entităţile decidente de la Bruxelles, ideea revenirii la o astfel de formă de organizare –recomandată- s-a tergiversat mult, până la apariţia Legii 566/9 decembrie 2004, care stabileşte cadrul legal al înfiinţării, organizării şi funcţionării cooperaţiei în sectorul agro-alimentar. Au mai existat şi după apariţia legii menţionate îndoieli, controverse de sorginte politică evident, modificări peste modificări, până s-a ajuns la stadiul actual de legiferare. Ispitite de facilităţile atragerii de fonduri europene nerambursabile, menite să dezvolte infrastructura agricolă modernă şi să sprijine producătorii agricoli membri, în Registrul Comerţului Dolj se regăsesc înscrise circa 178 de astfel de unităţi, nu toate viabile. Se detaşează sub toate aspectele Coop. Agricola Segarcea care revendică îndreptăţit o experinţă proprie de… 7 ani. Înfiinţată în 2018, la iniţiativa doamnei Mihaela Niculeţ, economist de profesie, împreună cu 4 producători agricoli locali, cooperativa a ajuns repede la 22 de membri acţionari şi peste 60 de membri asociaţi –un nucleu stabil şi determinat- gestionând peste 2.500 hectare teren agricol, aparţinând membrilor cooperatori, suprafaţă destinată culturilor cerealiere, oleaginoase şi legumicole în spaţii protejate. Pe lângă sectorul vegetal (cultura mare şi legumicolă) Coop. Agricola Segarcea mai deţine un sector zootehnic şi unul de procesare. Dotarea actuală (tractoare, semănători, combinatoare, scalificatoare, combine) nu e deficitară dar va continua să fie îmbunătăţită. Pe lista investiţiilor majore, din acest an, se află înfiinţarea unui centru de colectare, procesare, condiţionare, depozitare, comercializare de legume în satul Urzica, din comuna Urzicuţa, cu o capacitate de 200 tone/zi (care ar putea deservi tot bazinul legumicol al Doljului) a cărui valoare se ridică la 1,5 mil. euro, o hală pentru găini ouatoare, în comuna Drăinc, cu o valoare estimativă de 2 mil. euro. Cu o notabilă experienţă în agricultură doamna Mihaela Niculeţ a înţeles ce trebuuia îneţles, prin participările efective la numeroase programe internaţionale de formare profesională şi schimb de experienţă (Cooperativa Euralis – Franţa, RWA – Austria) congresul Copa Cogeca (Spania) voluntariat într-o fermă legumicolă din Sicilia, în 2016, unde a descoperit un model circular de producţie şi comercializare aplicabil în România. A efectuat o vizită de studiu în Israel, pentru a vedea la lucru sistemele de irigaţii (Metezer). Necontaminată de frazeologie sau suficienţă, înţeleaptă, senină, are calculul lucrului bine făcut, scrupulul reuşitei fără compromis, ca parte a calificărilor sale. Cooperativa este membră UNCSV şi membru fondator al Cooperativei de grad 3 „Vegetal România Integrat” (VRI), prima cooperativă umbrelă din România care reuneşte 28 de astfel unităţi şi administrează o suprafaţă de peste 100.000 de hectare. Este de asemenea membru în consiliul de administraţie al ambelor entităţi (UNCSV şi VRI). Interesant un detaliu: membrii cooperativei participă activ la programe de perfecţionare, urmând ca pe viitor în parteneriat cu Facultatea de Agricultură, din cadrul Universităţii din Craiova, să fie dezvoltate proiecte Erasmus proprii pentru formarea fermierilor în vederea tranziţiei de la agricultura convenţională la agricultura de tip „no-till” sustenabilă şi adaptată noilor condiţii climatice.
