Primul tur al alegerilor prezidenţiale 2014 este programat mâine, 2 noiembrie. Asta se ştia. Este al şaptelea rând de alegeri de acest fel. Nu mai puţin de 14 candidaţi se află cu nume, prenume şi siglă pe buletinele de vot, unii ca să încerce marea cu degetul, cum se spune, dar asta s-a întâmplat şi altă dată şi nu reprezintă altceva decât expresia democraţiei. Sondajele de opinie, aproape la unison, au menţinut, paradoxal, timp de o lună, aceeaşi ierarhie, cu Victor Ponta în frunte, urmat de Klaus Iohannis şi ceilalţi, ecartul primilor doi faţă de restul plutonului rămânând şi el constant. Ceea ce se poate spune despre prima parte a campaniei electorale, fiindcă se întrevede şi un al doilea tur de scrutin, cu tot ce ţine de acest moment, este particularizarea ei până la mutilare, prin dezvăluirile de tot felul, despre unul sau altul dintre candidaţi, încât dacă ceva nu s-a putut desluşi este exact ceea ce ar fi dorit aceştia să comunice. Acest joc al campaniilor negative a lăsat indiferentă masa de alegători, dacă ne orientăm după sondajele de opinie. Cultul mentalităţilor de tip balcanic, ridicat la rangul de educaţie naţională pentru adulţi, s-a văzut în toată splendoarea lui. Dar revoluţia de mentalitate de care am avea nevoie în viaţa noastră politică nu poate fi întrupată doar în persoana unui preşedinte model de civilitate. Alegerile prezidenţiale, potrivit actualei Constituţii, au loc o dată la cinci ani. Tot potrivit actualei Legi fundamentale, prin prerogativele încredinţate preşedintelui ţării, miza lor este imensă. Preşedintele ţării personifică statul român şi este simbolul naţiunii în întregul ei prin alegerea sa directă de către popor. El asigură sau, mai exact, prin atribuţiile ce-i revin, trebuie să îndeplinească acest deziderat explicit, şi anume echilibrul şi bunul mers al activităţii desfăşurate de autorităţile publice în conformitate cu principiul separării puterilor în stat, pentru a nu se aduce nici o atingere drepturilor şi libertăţilor garantate. Lucru ştiut, preşedintele este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Această funcţie de garanţie şi de veghe consacrate în Constituţie implică supravegherea vigilentă, printr-o activitate vie şi concretă, a modului în care acţionează actorii vieţii politice, păstrându-se imparţialitatea şi echidistanţa. Primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară, cum spuneam, într-un context realmente neobişnuit, mai de grabă fără precedent, generat în bună măsură de imixtiunea făţişă a actualului preşedinte, Traian Băsescu, prin partizanatul faţă de un anumit candidat, cu umorile subsecvente faţă de ceilalţi. Ceea ce ne rămâne de făcut este doar exercitarea unui drept consfinţit, cum spuneam, de Constituţie, acela de a merge la vot. O participare robustă la primul tur al alegerilor prezidenţiale nu ar reprezenta altceva decât expresia faptului că „ne pasă” de ţara în care trăim şi suntem, în pofida a tot ceea ce ni se atribuie, deplin racordaţi lumii europene civilizate. Căreia îi aparţinem.
