Aşa cum anunţasem, şi nu numai noi, în zilele premergătoare, vineri seara s-a inaugurat, în prezenţa unei numeroase asistenţe, cu invitaţi de prestigiu, Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc, instituţie de cultură, care are în patrimoniu colecţii valoroase de cărţi, manuscrise, elemente audio-video, obiecte personale şi de artă aparţinâd generaţiei exilului. Aureolat de o simbolistică aparte, evenimentul impecabil organizat de Consiliul Judeţean şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” –regia rafinată a aparţinut directorului Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, Alexandru Boureanu, scânteietor la detalii şi întreaga structurare a desfăşurătorului, inclusiv inserturile subtile ale celor două cvintete ale Filarmonicii Oltenia-, a avut în prezentatoarea Ivona Stănculeasa, directoarea Filarmonicii Oltenia, o voce caldă –terapeutică didactică- dicţie impecabilă şi o plăcută prezenţă scenică. Machetă de cristal, proporţii juste, planuri simetrice, într-o gândire carteziană de bună şcoală. Inaugurarea Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc n-a fost un spectacol de gală sau ceva circumscris unui simpoziom de comunicări, ci cu totul altceva, poate fără egal prin simbolistica sa, ţinuta academică, impecabil accentuată de primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, într-o alocuţiune de maximă încărcătură etică şi emoţională, în care reluând, în mai multe rânduri, interogaţia „ce avem noi aici”, spre a accentua vibraţia şi autenticitatea doljeană, de real calibru intelectual a întregului demers, a elogiat pe toţi cei care s-au regăsit în acest proiect. Au mai avut alocuţiuni, prizate momentului, managerul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, Lucian Dindirică, devenind un stindard al proiectului, care intră în istoria locului, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, prof. univ. dr. Ruxandra Vidu, preşedinta Academiei româno-americane de arte şi ştiinţe. S-au acordat diplome mai multor invitaţi pentru aportul lor în susţinerea proiectului exilului românesc. Printre invitaţi, a căror prezenţă am remarcat-o, s-au aflat istoricii Mircea Platon, de la Iaşi şi Ionuţ Cojocaru, dar şi scriitorul Stelian Tănase, din Bucureşti. „Constituită în jurul colecţiei iniţiale, donată de acad. Basarab Nicolescu în anii care s-au scurs de la acel moment fondator, şi până în prezent, spunea Lucian Dindirică, biblioteca s-a îmbogăţit cu noi fonduri, arhive şi documente lăsate posterităţii de reprezentanţii exilului românesc din Occident. Aşa se face că la Craiova au sosit documente inedite din biblioteca personală a lui Mircea Eliade de la Paris, cărţi înscrise şi corespondenţă şi chiar obiecte de mobilier aparţinând lui Vintilă Horia preluate de la Madrid dar şi arhiva şi biblioteca personală a lui Leonid Mămăligă şi Cicerone Poghirc, Bujor Nedelcovic, Andrei Codrescu, Andrei Şerban, George Banu, Miron Chiropol, Aurora Cornu, Institutul român din Freiburg, Grigore Arbore, George Roca, preoţii Teodor Damian şi Cezar Vasiliu”. Evenimentul de vineri seara, fiindcă i se poate atribui acest înţeles, de la fosta Şcoală Populară de Arte şi Meserii „Cornetti”, reabilitată printr-un proiect european, acum muzeu redat circuitului, va reverbera multă vreme nu doar în spaţiul cultural al Craiovei, dar şi al ţării, şi Europei, cum nuanţează în editorialul său, din Cotidianul, Cornel Nistorescu, graţie unicităţii şi dotării sale. Dar şi iradierii unei atmosfere morale. De altfel, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, anunţând prezenţa unei delegaţii din voievodatul polonez „Varnia şi Mazuria”, prezentă la festivitate, chiar spunea că nimic nu se crează efectiv, fecund, fără a fi raportat la un plan de valori superior contingentului. Prin întregul său program de discuţii academice, întins pe trei zile, Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc se legitimează ca o suverană independenţă a spiritului, prin devotamentul necondiţionat pentru adevăr.
