Mobilizare deplină, ieri, la TVR Craiova: directorul interimar al Societăţii Române de Televiziune, Ramona Săseanu, însoţită de Mihaela Crăciun (director TVR 3) şi Ion Cezar, director editorial (Cristian Voileanu director studiouri centrale a refuzat „misiunea”) a convocat toţi angajaţii staţiei, circa 40 de persoane la o şedinţă de lucru, întinsă pe mai bine de două ore, în curtea instituţiei. Restricţiile sanitare, de ultim moment, ca şi măsurile de autoprotecţie, la o incidenţă de peste 6 la mie, cât a fost înregistrată astăzi în Craiova, au fost abandonate la poarta instituţiei. Motivul deplasării doamnei „general”, unul deloc clar, dat fiind însuşi statutul său actual de „interimar” la Societatea Română de Televiziune, unde se aşteaptă desemnarea de către Parlament a noului Consiliu de Administraţie, şi unde „mandatul” Ramonei Săseanu a fost prelungit, prin hotărâre de guvern, în mod excepţional, încă 30 de zile. Şi atunci care a fost rostul unei „reîntâlniri” reci cu foştii săi colegi, din rândul cărora a executat, aberant, pe directoarea Anca Pospai şi pe Tiberius Muşuroi, şeful departamentului de ştiri? O căinţă tardivă? Nicidecum. Ca să afle, ce, la o staţie teritorială, după ce trimisese toate controalele posibile, ca o resentimentară, concluziile, cel puţin unele dintre ele, fiindu-i accesibile. Ce a găsit Curtea de Conturi? Asta e bună, de unde să ştie o conducere improvizată, condusă de un membru al Comitetului de Direcţie al TVR, Puiu Bulată de numai o săptămână, pe care a şi anunţat că îl va schimba luni, fiindcă nu îi răspunde la „comenzi”, şi ce au găsit controlorii financiari, de al căror raport avea cunoştinţă. Fiind unul ce demonstra riguroasa activitate de manager a Ancăi Pospai. Stadiul noului sediu? Extraordinară întrebare. Nu toate bălmăjelile Ramonei Săseanu interesează, dar ideea stupidă că într-o asemenea conjunctură când are prerogative limitate, îşi poate etala cu morgă muşchii, în faţa foştilor colegi, care îi cunosc „disponibilităţile”, descumpăneşte pur şi simplu. O singură discuţie, dacă tot a avut poftă să se audă vorbind, era posibilă: cea referitoare la iminenta revenire în mijlocul celor din rândul cărora a fost extrasă, după ce îşi demonstase harul… reportericesc. Unul limitat, ca să folosim un eufemism. Fireşte, Ramona Săsenu speră să rămână proprită în noul Consiliu de Administraţie al TVR. Care trebuie să treacă prin Parlament. Conjunctura politică este cea pe care o vedem. Una fluidă. Fosta majoritate parlamentară s-a făcut praf şi reansamblarea ei, în acelaşi format, rămâne iluzorie. O nouă prelungire de mandat interimar, prin hotărâre de guvern, nu mai este posibilă. Nu prindea bine, într-un asemenea context, un strop de bună cuvinţă, în locul exasperantei grosolănii, impoliteţei crase, cinismului? Nu se justifica un sentiment de vinovăţie pentru paralizarea activităţii unei staţii teritoriale cu notabilă prestaţie şi audienţă? Experienţa, şi a vieţii, şi a meseriei, se câştigă prin practică îndelungată şi trudă. Zeama ipocrită, presărată cu domestice agramatisme, în care a excelat discursul său lăbărţat, n-au avut nici o menire. Bordura rece a ridicolului, pe care şi-a construit-o, din bolboroseala aiuritoare, nu ţin loc de soclu. Sugerează altceva…
