Vineri, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, şi-a depus dosarul de candidatură pentru un nou mandat de deputat european. Vicepreşedintele grupului PPE din PE a precizat că există un termen de depunere a candidaturilor şi acesta este 1 octombrie.
„Mi-am depus candidatura pentru a fructifica în continuare experienţa pe care am câştigat-o în aceşti ani, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru a utiliza şi imaginea bună pe care o am în grupului PPE. Am făcut un bilanţ de activitate, am analizat toate mandatele, pentru că se cere experienţă administrativă, experienţă profesională, experienţă în relaţii internaţionale. Am prezentat aceste detalii în materialul respectiv. Am constat că am un număr mare de rapoarte, după cum bine ştiţi rapoartele sunt cele mai importante din activitatea unui deputat. Cred că am cel mai mare număr de rapoarte dintre toţii europarlamentarii români, inclusiv numărul de dosare pe care le-am negociat sau urmează să le negociez în codecizie cu Consiliul”, a subliniat Marian Jean Marinescu.
„Am fost un deputat care am creat imagine bună pentru România”
Europarlamentarul PNL spune că este normal să ţi se pună întrebarea : „ce ai făcut pentru România în aceste mandate ?!”. În cazul domniei sale, sunt suficiente exemple, care susţin faptul că a făcut lucruri bune pentru ţară. „Primul răspuns ar fi…am fost un deputat care am creat imagine bună pentru România. Cred că este cel mai important lucru pe care l-am făcut pentru România, în Parlamentul European. Plus alte lucru, punctuale, pe politica de transporturi, pe politica de energie. În continuare lucrăm în Parlamentul European pentru buget. Lucrurile aici se desfăşoară bine, dar în Consiliu nu se stă foarte bine. Am reuşit să propun şi să fie acceptată în PE o procedură pe bugetul 2021-2027, pentru prima oară, Parlamentul va lucra de data asta cu cifre, cifre date de raportorii pe buget, pe baza rezoluţiei Parlamentului European de 1,3 % din PIB, suma toată, care este distribuită de raportori pe politicile orizontale, lucru foarte important, un pas mare, PE având putere în negocierile, adică pe PAC, pe Coeziune, pe Transporturi, etc. Este vorba de o schimbare mare de filosofie ca să vă daţi seama cât a fost de dificil să conving parlamentul să lucreze pe această procedură, acum 6 ani nu am reuşit. De data asta am reuşit…”, a subliniat vicepreşedintele PPE.
Turismul va deveni un sector foarte important economic
Totodată, deputatul european a mai precizat că săptămâna trecută au fost votate două proiecte pilot care vor fi implementate anul viitor. Unul se referă la turism, pentru că turismul va deveni un sector foarte important economic, „atât de important încât sunt zone în Europa care refuză turişti pe motiv că se întâmplă situaţii neplăcute pentru locuitorii acelei zona”. Marinescu mai spune că trebuie să existe şi un cod al drepturilor turiştilor, pentru că în momentul în care se dezvoltă aşa de mult, bineînţeles că se întâmplă şi lucruri mai puţin plăcute. „Aşa cum avem un regulament pentru pasageri pe diferite mijloace de transport, trebuie să avem şi un regulament pentru turişti. Este adevărat că este puţin mai dificil pentru că turismul nu are competenţă europeană, dar eu cred că se poate face un cadru pentru diverse lucruri necesare în activitatea de turism, un cadru european pentru evaluare unităţilor de turism, un regulament al drepturilor turiştilor, o reglementare a diverselor platforme online pentru rezervări, pentru plata on line”. A explicat europarlamentarul PNL.
Un sistem de trafic în spaţiu, la concurenţă cu al americanilor
Al doilea proiect pilot se referă la un sistem de trafic în spaţiu. „După cum ştiti, americanii sunt singurii care au o astfel de staţie, o hartă a spaţiului în care trebuie incluse, nu numai obiectele trimise de om, cum ar fi de exemplu, sateliţi, ci trebuiesc incluse toate celelalte, resturi de la diverse misiuni spaţiale, precum şi obiecte ale spaţiului cosmic, asteroizii de exemplu. Şi va fi foarte interesant pentru că se aşteaptă să fie lansaţi peste 1000 de sateliţi în spaţiu şi atunci trebuie să existe o astfel de hartă şi atunci este nevoie de un sistem de trafic în spaţiu, aşa cum este un sistem de trafic aerian aşa este nevoie şi de unul în spaţiul. Eu îmi amintesc că acum doi ani a fost o problemă cu doi sateliţi care nu au ajuns pe orbita care trebuia şi trebuiesc corectaţi, dar acest lucru micşorează viaţa, pentru că fiecare satelit are o perioadă de viaţă…8-10 ani, are o cantitate de combustibil pentru aş regla orbita, dar dacă foloseşte această cantitate la început, atunci viaţa se micşorează”, a completat explicaţiile vicepreşedintele EPP.
