Georgienii sunt chemaţi astăzi, 1 octombrie, la urne, pentru reînnoirea parlamentului lor. Scrutinul este marcat de rivalitatea dintre regimul preşedintelui Mikhail Saakasvili şi oligarhul Bidzina Ivanişvili, dar şi de un recent scandal privind răul tratament şi tortura aplicate deţinuţilor din închisorile georgiene. Bineînţeles, scrutinul este esenţial pentru viitorul democraţiei în această fragilă republică din Caucazul de Sud, el derulându-se pe fondul tensiunilor cu Rusia, care a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud – două provincii rebele ale Georgiei – după războiul de 5 zile din 2008. La câteva luni de apropiatele alegeri prezidenţiale, georgienii sunt în faţa unei dileme: să menţină regimul Saakasvili, cu riscul unei derive autoritare, sau să asigure victoria opoziţiei, condusă de Bidzina Ivanişvili, a cărei avere este superioară bugetului anual al ţării, în speranţa ipoteticei reconcilieri cu Rusia. Mai clar, de o parte se află Mişcarea Naţională Unită, a preşedintelui Mikhail Saakasvili, învingătorul revoluţiei portocalii în 2003, iar de cealaltă se află Visul Georgiei, a miliardarului Bidzina Ivanişvili, aliat al Bisericii Ortodoxe, denunţătorii „autoritarismului” aflat la putere. Cu puţine zile înainte de vacanţa de vară, Parlamentul European a decis organizarea unei dezbateri de urgenţă privind situaţia din Georgia. Cererea expresă a aparţinut grupului liberal, care a şi motivat-o. Îngrijorarea pleca de la sumele extraordinare cheltuite de Bidzina Ivanişvili pentru asigurarea serviciilor unor mari agenţii de comunicare, în dorinţa confecţionării artificiale a unei imagini negative în Europa şi SUA pentru preşedintele Mikhail Saakasvili, un neo-dictator, şi a uneia favorabile oligarhului în cauză, considerat salvatorul patriei georgiene. Discuţiile din Parlamentul European au fost fără apel. Toate intervenţiile, cu câteva excepţii şi nuanţe, au condamnat comportamentul lui Bidzina Ivanişvili şi a lobby-iştilor săi, subliniind pericolul pentru tânăra democraţie georgiană. În acelaşi timp, au fost salutate reformele angajate de preşedintele Mikhail Saakasvili. Nimeni nu doreşte ca Bidzina Ivanişvili (6,4 miliarde dolari potrivit Forbes) să fie lăsat să cumpere alegerile parlamentare de astăzi, deşi acesta beneficiază de profesionişti ai comunicării şi ai lobby-ului, aflaţi în graţiile unor organisme europene respectabile. Scandalul din ultimele zile, care a inflamat opinia publică, se întemeiază pe dezvăluirile asupra tratamentelor inumane şi degradante din închisori. Nici o societate civilizată nu poate rămâne imună la astfel de excese. Chiar dacă doi miniştri au fost obligaţi să demisioneze, fiind demarate anchete după anchete pentru stabilirea adevărului, s-a concluzionat prin nevoia unor reforme profunde ale sistemului penitenciar. Tot scenariul a fost îndelung pregătit: apropiaţi ai lui Bidzina Ivanişvili şi ai partidului său au oferit sume de bani ofiţerilor de poliţie dispuşi să facă declaraţii false sau să filmeze actele de violenţă din comisariatele de poliţie. Regimul Saakasvili şi-a găsit un sprijin în Partidul Popular European. Se vehiculează cu obstinaţie apetitul imperalist al marelui vecin rus, al preşedintelui Vladimir Putin. Dar Georgia nu este un exerciţiu de relaţii publice al Occidentului împotriva Rusiei. Este doar „povestea de succes a unui popor dârz, care s-a luptat pentru a-şi câştiga libertatea, independenţa, suveranitatea şi demnitatea sa”. Declarativ, georgienii nu sunt singuri. Libertatea lor are, pentru europeni, un mare preţ. Teoretic, aceste lucruri sunt discutabile, fiindcă georgienii sunt aceia care îşi vor decide, prin propriul vot, prezentul imediat şi viitorul apropiat. Alegerile legislative se derulează sub o înaltă tensiune. Observatorii europeni au sesizat o întărire a activităţii militarilor ruşi din Osetia de Sud, republică separatistă aflată sub controlul Moscovei. Pentru evitarea violenţelor, care ar putea încuraja intervenţia externă, în tânăra, fragila şi imperfecta democraţie georgiană guvernul a cerut poliţiştilor să-şi facă cât mai discret posibil simţită prezenţa. Va fi suficient acest lucru?
