Dizertaţia despre „traseismul politic” a deputatului Florentin Băloşin Gust

Aidoma şi altor parlamentari din părţile locului, deputatul de Craiova Florentin Băloşin Gust (33 de ani) este identic de banal. Ăsta e numitorul comun. Nu spune nimic consistent în nici o împrejurare, nici nu se poate revendica, potrivit propriului CV, de la vreo activitate concretă, măsurabilă, de la ceva cât de cât, fie în plan profesional, fie politic sau moral. E adevărat, ca lider al studenţilor craioveni s-a strecurat printr-o serie de organisme universitare (Senatul Universităţii din Craiova; Casa de Cultură a Studenţilor; Uniunea Naţională a Studenţilor; Consiliul Naţional de Reformă al Studenţilor – 2005-2006 ?!; Comisia Naţională de Etică a Ministerului Educaţiei şi Cercetării – 2005-2006), până în 2008 când, înaintea alegerilor la care a dobândit calitatea de deputat, a deţinut, prin diligenţele lui Mircea Geoană, funcţia de subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Tineret. Toate funcţiile acestea efemere, mai mult „vânate”, nu i-au fost de mare folos în planul dobândirii unui discurs îngrijit şi a unui plus de profesionalism. Pentru aşa ceva era nevoie, între altele, de o logodnă consecventă cu lectura. Fiindcă e o jale întreagă când se propteşte în vorbe deputatul menţionat. Recent, s-a oferit ca intervievat „tânăr” pentru un reporter de la „Adevărul”, prilej de dizertaţie anostă pentru „traseismul politic de mare viteză”, Florentin Băloşin Gust reuşind performanţa ca într-un singur an să schimbe de trei ori partidul şi să mai fie şi independent. S-a despărţit de PSD Dolj, şi s-a mai scris despre acest gest, n-a fost vreo nenorocire, dar nu înainte de a le administra foştilor comilitoni un snop de înjurături, în buna tradiţie a locului, fără a primi vreo replică. În opinia lui, „traseismul politic” e un proces… de maturizare. Deşi, uneori nici dudele nu se coc toate. Acum se vrea înapoi, dar şi candidat pentru Camera Deputaţilor pe colegiul pe care a fost ales deputat. În interviul de care pomeneam are şi răspunsuri hazlii, că n-avem cum le spune altfel. Întrebat „de ce n-a luat exemplu de la regretatul Corneliu Coposu, care a stat toată viaţa ţărănist”, „eminenţa tinerilor politicieni doljeni” a răspuns astfel: „Dar pe Kennedy nu vreţi să-l luăm exemplu? Preşedintele Americii. A trecut prin şapte partide. Fiecare are personalitatea lui”. La o întrebare neroadă, un răspuns pe măsură. Dacă nu venea cu precizarea expresă „preşedintele Americii” ne-am fi gândit la vreun „Kennedy” din Faţa Luncii, că erau, la un moment dat, unii porecliţi sau botezaţi astfel. Dar, Florentin Băloşin Gust a ţinut să ne demonstreze, fără inhibări prosteşti, că este într-adevărat „cult la cap”. Mai ales că la „Comisia de educaţie” de la Camera Deputaţilor, în care susţine că activează, pledează argumentat „pentru un singur manual de istorie pentru toţi elevii, aşa cum istoria e una singură, nu la Bucureşti într-un fel şi la Craiova altfel”. Logică beton. Iar faptul că habar nu are de noţiuni elementare de cultură generală, fiindcă SUA au – nu de acum, ci înainte de a deveni al 35-lea preşedinte, cu cea mai mică diferenţă de voturi din istorie, John Fitzgerald Kennedy, la 8 noiembrie 1960 – doar două partide ( vezi Alexis de Tocqueville „Despre democraţie în America”, vol I, pp.207), dovedeşte că nu se moare nici din baliverne monumentale. Însemn al şcolii făcute degeaba. Sâmbătă, la o întâlnire cu educatoarele şi directorii de grădiniţe la Casa de Cultură a Studenţilor din Craiova, a ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, Florentin Băloşin Gust s-a aflat la prezidiu, alături de conducerea ISJ Dolj şi primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu. S-a discutat despre menţinerea clasei pregătitoare (clasa zero) la şcoală sau la grădiniţă şi dezbaterea a suscitat, după toate aparenţele, interes. Deputatul de Craiova Florentin Băloşin Gust a stat ţeapăn, ca un arac de vie, aferat, şi în final i s-a mulţumit „călduros” de către inspectorul de specialitate pentru învăţământul preşcolar, Geta Gavrilescu, un fel de „copil de mingi”, fiindcă pasa microfonul, la această reuniune. Avea şi motive. Fiindcă deputatul menţionat, cu meritele lui în desemnarea acesteia, dar şi pretenţiile lui în politica de cadre de la grădiniţele din Craiova, fusese zărit de cine trebuia. Dăduse un semnal, cum spunea un alt înţelept, înainte de a intra în campania electorală. Să-l voteze proştii care l-au votat şi acum patru ani, e drept, pitulat în spatele marelui chirurg Irinel Popescu, care a rămas … la Spitalul Fundeni. Poate spre binele multora.