Ca și cum s-ar fi epuizat toate temele, unele îndelung bătătorite, de necurmată gâlceavă politică, în spațiul public, a apărut, mai nou, și aprinsa discuție despre pesta porcină. Politicieni de toate calibrele și culorile politice, nelegitimați de vreo expertiză în materie, persoane care nu au văzut cum arată un „padoc” au un nou cal de bătaie. Din păcate, descumpănitor. Fiindcă unica măsură curativă, din cauza absenței capacității antigenetice a virusului, este uciderea animalelor infestate. Până și Victor Ponta, flancat de Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii, și Sorin Câmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, fost ministru al Educației, s-a simțit dator să îi administreze premierului Viorica Dăncilă, un reproș sever, ”că nu a luat nici o măsură preventivă”. Or, un punct de vedere pertinent, realmente de luat în seamă, ar fi fost poate cel al universitarului Sorin Câmpeanu, cu o specializare, potrivit CV-ului, și în ingineria mediului, oricum, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Oameni de carte trebuie să existe și pe acolo. Trebuie oare politizată dezbaterea pe seama pestei porcine africane, când, și dacă am fi avut orice guvern, fie el și de … eschimoși, tot ne confruntam cu „această mare belea”, cum o numește Adrian Rădulescu, președintele Asociației Fermierilor, care enunță circumstanțele difuzibilității acestui virus. Și nu o face rău. Momentul este unul paradoxal. Într-un mare concert al amatorilor, nu se aud răspicat, din păcate, părerile, bănuite ca avizate, ale președintelui – rang de secretar de stat – Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA) – dr. Geronimo Răducu Brănescu, și vicepreședinților, trei la număr, Traian Petcu, Octavian Ilișor și Csulak Laszlo Nagy. Surprinzător. Sursele de răspândire ale virusului de pestă porcină sunt multiple: de la păsările necrofage (ciorile, de pildă), insectele hermatofage, până la porcul mistreț. Nu există vaccin pentru acest virus, rezistent la temperaturi ridicate, de peste 60 de grade Celsius, dar și la temperaturi scăzute, vreme îndelungată. Doctorul Andrei Butaru, directorul DSV Dolj, ne încredințează că Doljul nu are, până la acest moment, nici cel mai firav focar. Participant de-a lungul anilor, la reuniuni internaționale de profil, ultima dată la Tallin (Estonia), poate face o dizertație despre geneza și răspândirea lentă a pestei porcine. Care, din Georgia, în urmă cu zece ani, a traversat Rusia, Ucraina, Finlanda, atingând țările baltice. Este instituită o stare de alertă, în rândul medicilor veterinari din teritoiu, sunt luate o serie de măsuri preventive, dar, din păcate, nu există măsuri curative. Oricum am întoarce dezbaterea, pe toate fețele ei, ea trebuie scoasă din isterizatul discurs public. O nouă manipulare nu se poate adăuga altor manipulări. Virusul a ajuns, potrivit unor statistici, deloc bătute în cuie, în 18 județe, iar în 12 județe s-au impus restrucții de comercializare a cărnii de porc. Pentru mulți crescători de animale din această specie, virusul pestei porcine este o tragedie. Ca să nu spunem că inclusiv piața autohtonă poate suporta, în perioada imediată, doar importuri, cu toate consecințele de rigoare.
