Cu o producţie marfă anuală de circa 10.000 tone castraveţi cornişon, obţinută pe cele 75 hectare de seră, SUD OIL Sere Işalniţa rămâne, de bună seamă, un furnizor consacrat de legume proaspete în spaţiul european. Salvate miraculos de la dezastru în urmă cu vreo 7 ani, după ce se valorificaseră zeci de tone de fier vechi, provenit din tăierea conductelor de agent termic, serele societăţii SUD OIL Sere Işalniţa rămân, prin managementul directorului Florin Purcea, o expresie a vocaţiei Doljului de a fi un furnizor de legume proaspete în condiţii de deplină competitivitate, pe toate pieţele. Covârşitor cea externă. Între 500 şi 600 de culegători, desăvârşesc la ceasul rodului operaţiunea de valorificare a unei producţii „mai bune ca anul trecut”. Ce-i remarcabil în toată povestea, la care facem trimitere an de an? Poate nimic altceva decât faptul că „nu s-a ales praful şi de această uzină verde, cu rostul ei în economia doljeană”.
Legumicultură intensivă şi de mare productivitate
De la poarta de acces, bine străjuită, până la sediul administrativ, pe o distanţă de aproape un km, nu zăreşti, în toată incinta, ore în şir, ţipenie de om, cu excepţia remorcilor încărcate, dirijate spre staţia de sortare şi ambalare, premergător livrării. Activitatea febrilă se derulează în toate cele 13 ferme, unde, de câteva zile, se recoltează de zor, de la primele ore ale dimineţii până seara târziu. Forţa de muncă, mai exact culegătorii, se aduce cu nouă autobuze din comunele judeţelor Dolj, Mehedinţi, Gorj şi chiar Olt. Un culegător ridică, lunar, circa 10 milioane lei vechi. În spaţiile protejate, cultura de castraveţi, viguroasă şi înălţată până la coama acoperişului, seamănă cu nişte liane aflate sub control desăvârşit. Irigarea prin instalaţii cu picurare asigură un microclimat nu uşor suportabil, ore în şir, mai ales când temperatura de afară depăşeşte 25-27 de grade. Producţia la hectar atinge 60 de tone pe un ciclu de vegetaţie. Şi dacă fiecare fermă are un specialist horticol, toţi şefii de ferme ascultă dispoziţiile inginerului-şef Ecaterina Mărgineanu, un tehnolog de mare competenţă. Din promoţia de specialişti din acest an a Facultăţii de Horticultură din Craiova, SUD OIL a mai extras doi absolvenţi, stagiari momentan, în care investeşte încredere. Dacă vor confirma sau nu, în confruntarea cu rigorile deosebite, ale profesiei, promovate aici, rămâne de văzut.
Dorinţa unanimă: o toamnă lungă
Teoretic, recoltarea celui de-al doilea ciclu de producţie, demarată de câteva zile, este prevăzută a se încheia la 1 noiembrie. Dar potenţialul de rodire este atât de mare încât, într-o toamnă „dulce”, s-ar mai putea întinde încă două săptămâni după data menţionată. Cu benefice consecinţe economice. Directorul ineditei exploatări agricole, în care se practică o legumicultură intensivă, de mare productivitate, Florin Purcea, opinează, fără vorbe de prisos, că are „cea mai frumoasă cultură de castraveţi din ciclul doi de când se ocupă de această afacere”.
Migală farmaceutică
Paradoxal, marele secret al reuşitei într-o astfel de amenajare, de mare întindere, protejată, nu este deloc străin de activitatea laboranţilor, pe diferite discipline, care determină periodic PH-ul solului, gradul de umiditate şi veghează, mai ales, la buna vegetaţie a plantelor. Cel mai insignifiant simptom al unei frunze este imediat analizat de fitopatologi, pentru a identifica prompt cauzele. Igiena întregii culturi de castraveţi, care se întinde cât vezi cu ochii, este apărată cu scrupulozitate desăvârşită, mai ales că spectrul dăunătorilor şi bolilor specifice rămâne ameninţător. Ceea ce s-a întâmplat în acest an cu bacteria ucigaşă E.coli, care a ruinat mulţi producători consacraţi din Europa, rămâne un avertisment.
Încă 25 hectare de seră vor intra, anul viitor, în producţie
Suprafaţa de 75 hectare existentă momentan în exploatare şi-ar putea anexa anul viitor încă 25 de hectare, pentru care se fac toate pregătirile. Şi nu e deloc simplu. Fiindcă o exploatare de 100 hectare depinde, covârşitor, în plan tehnologic, de asigurarea forţei de muncă atât la plantat, cât şi la recoltat. Sunt semnale, prin Legea zilierului, că deficitul cronic de forţă de muncă ar putea fi ameliorat. Dar există şi riscuri. Care nu sunt trecute cu vederea de directoarea economică Flavia Păunică. Cererea pe piaţa europeană de castraveţi cornişon produşi la SUD OIL Sere Işalniţa este seducătoare. Iar beneficiarii, satisfăcuţi de colaborare, rămân consecvenţi. Şi cam atât. Directorul general Florin Purcea, cu picioarele pe pământ şi deja hârşit de negocieri, de tot felul, ştie că viitoarele comenzi depind de corectitudinea probată. În comerţul cu legume de această factură nimeni nu face vreo concesie. Respecţi termenele de livrare şi calibrele stabilite, rămâi partener, şi invers.
SUD OIL Sere Işalniţa are, deja, un prestigiu consacrat. Specialiştii săi participă la târguri internaţionale şi îşi desăvârşesc necontenit cunoştinţele în materie. Poate într-o zi, SUD OIL Sere Işalniţa va fi mai mult decât un vector al legumiculturii doljene, va fi chiar dirijorul concentrării producţiei şi valorificării ei la standardele cerute de piaţa internaţională. Până atunci, este de învins o inerţie, greu de descris, dar păguboasă.
TIBI BOLOGH
Uite si o veste buna din zona noastra.
Felicitari si sper ca nu au fost afectati de “gripa” artificiala a castravetilor.
Oltenii erau renumiti pentru legumele cu care aprovizionau Bucurestiul de exemplu. Intr-un dictionar mai vechi o definitie pentru oltean era si costermonger, adica vanzator de legume.
Nu inseamna ca numai asta ne defineste, dar este o traditie “verde” care merita continuata.
Spor!
santem cei mai buni din toata Europa
🙂 super …. o remarca :d articolul parca ar fi facut de un comunist :))) … prea prea 🙂
Comments are closed.