Distracţie din plin la una dintre cele mai frumoase plaje, cea de la Cetate. Dunărea de o limpezime rară, grătarele sfârâind în pădurea din apropiere şi nisipiul fierbinte au fost tot atâtea motive ca oamenii să vină cu mic, cu mare la relaxare. Skijet-urile şi mersul cu schiurile pe apă au fost o altă atracţie, pe care cei tineri şi-au permis-o spre deliciul multora.
O comună dintre cele mai bogate ale Doljului, Cetate este în topul distracţiilor din sezonul estival. La mai puţin de 75 km de Craiova, comuna mărginită la sud de fluviul Dunărea oferă şi în această vară şansa de a petrece clipe de neuitat. Circa 80 de umbreluţe acoperite cu stuf, sute de şezlonguri, nisipul fin şi apa prietenoasă a Dunării au atras în ultimele zile tot mai mulţi oameni.
Plaja atrage ca un magnet
Amenajată încă de acum câţiva ani, prin iniţiativa primarului Marin Duţă, plaja din Cetate s-a transformat de-a lungul timpului într-o veritabilă „Mamaia” a Olteniei. Cei ce au ajuns pentru prima dată aici se întreabă cât este tariful de folosire a plajei, dar aşa ceva nu există. Închirierea unui şezlong se poate face la costul, aproape modic, de 5 lei, indiferent de durată. Cei care cunosc bine plajele Dunării spun că nici la intrare în Calafat, la Başcov, nu sunt condiţii mai bune decât la Cetate. Privind peste Dunăre se pot zări case bulgăreşti, al căror dig de apărare este vizibil şi el cu ochiul liber. Vecinii noştri de peste Dunăre, ce-i drept, în număr mai scăzut, se bucurau de fluviul albastru.
Comună cu o istorie bogată
Cetate este o localitate în judeţul Dolj, în lunca Dunării, la limita dintre judeţele Mehedinţi şi Dolj, pe DN 56 Calafat – Drobeta-Turnu Severin, la km 25 şi DJ Craiova – Cetate la km 72.
În lucrarea sa „Călătorind pe Dunăre şi în Bulgaria”, Dimitrie Bolintineanu spune despre comuna Cetate că este „aşezată pe deal, între două rovine, ca o mică fortăreaţă” şi că a fost â„martoră a războiului ruso-turc din perioada 1827 – 1829”. Cu toate acestea, urmele unei mai vechi civilizaţii geto-dacice au fost descoperite cu ocazia unor săpături arheologice efectuate în sud-vestul comunei. Prima atestare cartografică datează din secolul al XVI-lea.
Pe asfalt, până jos la Dunăre
Noile investiţii în comuna Cetate sunt acum modernizările de drumuri. Plecând dinspre sediul Primăriei înspre nord, alte două străzi au fost acoperite cu piatră, urmând a fi turnat asfaltul. Pentru toţi cei care ajung în dreptului Primăriei de aici, calea de acces spre plajă este reprezentată de o şosea recent reabilitată prin asfaltare, care duce până la prima întâlnire cu ţărmul dunărean.
După numerele de înmatriculare ale autovehiculelor parcate în aceste zile la marginea pădurii ne putem da seama că foarte mulţi dintre cei ce vin la plajă sunt din judeţele învecinate, dar şi localnici ce au plecat în urmă cu mulţi ani prin alte ţări, pentru a-şi câştiga un trai mai bun, etalându-şi acum maşini deosebite.
Când este bine promovată
Până la plajă, vizitatorii pot admira conacul boierului Barbu Drugă, fost mare proprietar de pământ din zonă, denumit de localnici „Castelul lui Drugă”. Construcţie ce îmbină stilurile gotic şi baroc, foarte bogat ornamentată cu vechile coloane îmbrăcate în trandafiri. Mai jos, se poate poposi la Portul Cultural Cetate, locaţie unde zeci de autovehicule cu numere de înmatriculare din mai toată ţară puteau fi văzute în această vară, semn al unei bune promovării a comunei Cetate.
Aici, până în anul 1959, a funcţionat un port cerealier, dezafectat ulterior şi folosit în continuare până în 1978 ca unitate militară de grăniceri, care apoi a fost şi ea mutată şi a funcţionat într-un imobil situat la hotarul dintre satele Moreni şi Fântâna Banului.
Ideal pentru pescari
Amenajarea turistică a Lacului Răţărie, prin accesarea de fonduri europene, vine să întregească viziunea conducerii administraţiei locale în promovarea Cetăţii. Şi nu este singura locaţie de agrement. Recent, a fost dată în folosinţă „Balta lui Păstorel”. Aici se poate pescui cu maximum 4 lansete obligatoriu, dotate cu câte un singur ac şi plumb sau momitor pierdut. Se va putea reţine crapul prins, dacă are între 1 şi 4 kg.
În localitatea Cetate, vecină cu Bulgaria şi la doar câţiva kilometri de graniţa sârbească, se spune că şi ei, cocoşii, cântă în trei limbi – sârbă, bulgară şi română. Aşa că, pentru poetul Mircea Dinescu, ideea unui port cultural multinaţional amenajat aici s-a potrivit ca o mănuşă. „Cuptoarele pentru ars ceramica sunt concurate de cuptoarele în care se frig berbecii de la ferma poetului căzut în doaga agriculturii, iar tiradele aprinse ale autorilor străini invitaţi la colocvii sunt stinse cu vinuri nobile din producţia proprie. Păstrând proporţiile, după negustorul de sclavi Rimbaud, negustorul de vin Dinescu pare un dulce copil. Aşa că nu vă sfiiţi şi călcaţi-i pragul casei. Vă asigur că la toate evenimentele şi întâmplările artistice de la Cetate vor participa, cum au participat şi până acum, pădurile din jur, Dunărea, vrăbiile şi ciorile – mari amatoare de cultură”, precizează Mircea Dinescu, despre Portul Cultural Cetate, pe pagina sa de promovare.
