O indignare deloc de circumstanţă

0
319
Cristian Preda

Eurodeputatul PDL Cristian Preda nu ezită să formuleze reproşuri, deloc nuanţate, la adresa premierului Emil Boc, căruia îi recomandă să-şi găsească alt job. „Nu mi-a dovedit că ar fi capabil să sporească încrederea publicului în această guvernare, din păcate”. Afirmaţia a fost făcută într-o emisiune a postului Antena 3, vineri seara, la care eurodeputatul Cristian Preda a onorat invitaţia, în pofida embargoului impus participării membrilor săi de conducerea partidului. Nu este prima dată când eurodeputatul menţionat iese din rând şi exprimă propriile îndoieli faţă de prestaţia premierului şi a Cabinetului său. Asimilat multă vreme „aripii intelectuale” din PDL, fost cadru didactic universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative (FSPA) de la Universitatea Bucureşti, fost consilier prezidenţial, partizan al ideilor liberale şi al oamenilor politici care le îmbrăţişează, Cristian Preda reţine atenţia, de această dată, printr-o observaţie nu atât pertinentă, cât gravă. „Sunt absolut şocat cum stăm şi ne uităm ca proştii cum ne pleacă cu zecile, cu sutele, medicii din ţară. Sunt oraşe întregi în Alsacia – am chiar prieteni care au mers în oraşe de 14.000-15.000 de locuitori – sunt deja 14-15 medici români, un medic la 1.000 de francezi”. Eurodeputatul PDL a deplâns proasta salarizare a personalului medical, dar şi a celui din Educaţie, care generează o stare de lucruri îngrijorătoare. Ceea ce semnalează Cristian Preda nu este o noutate, chiar dacă accentele sale sunt induse de discuţiile avute cu medicii români întâlniţi prin Franţa. Poate fi convins că premierul Emil Boc va rămâne imun la astfel de realităţi şi chiar dacă ar dori acum să oprească exodul este foarte greu, dacă nu imposibil. Ultimul lucru care interesează delegaţiile FMI, Comisiei Europene sau Băncii Mondiale, prezente la Bucureşti este migraţia medicilor, pregătiţi prin efortul financiar al statului român, spre alte zări. Observaţia este într-adevăr dureroasă, aşa cum este şi starea de lucruri din domeniul sanitar. Şi întrebarea care dăinuie este următoarea: cine mai rămâne? Unii se încăpăţânează să facă greutăţi guvernului, abuzând adică dreptul de a trăi şi munci în propria lor ţară. Mai sunt şi dintre aceştia. Cum nu tot românul are acces la clinicile particulare europene, atunci când are nevoie de un consult medical, la îndemână este încheierea socotelilor cu lumea care îl înconjoară, adică ortul popii. „Nu ne uităm ca proştii”, cum plastic s-a exprimat europarlamentarul Cristian Preda, ci descumpănitor. Şi, dacă nu ştie, reforma în Sănătate, aplicată de ministrul Cseke Attila, decurge satisfăcător. Nu bine. Ceea ce înseamnă că mai are multe lucruri de „pus la punct”, mai ales că se află într-o neînţelegere de strategie cu directorul Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate. Sigur, statul nu poate continua să pompeze bani într-un sistem neperformant de care s-a ocupat inclusiv Banca Mondială. Ca premisă că o organizare mai bună rezolvă subfinanţarea. O ţinem aşa de 15 ani şi n-am rezolvat nimic, totul e un eşec. Ar fi momentul unei reforme nu a Sănătăţii, ci a reformelor din domeniul Sănătăţii şi a împrumuturilor de la Banca Mondială aruncate pe ele. Cât priveşte găsirea unui alt job de către premierul Emil Boc, slabă nădejde, fiindcă acesta nu are nici o intenţie să abandoneze un mandat, de care românii îşi vor aminti multă vreme.