Dacă Jean-Claude Juncker, fostul premier luxemburghez, se declară, într-un interviu acordat cotidianului german Bild, de duminică 1 iunie a.c, „încrezător că va fi ales viitorul preşedinte al Comisiei Europene”, după alegerile din 25 mai a.c., în virtutea faptului că PPE a obţinut cel mai mare număr de mandate, lucrurile nu sunt deloc tranşate. Întrucât înainte de aprobarea preşedintelui CE de Parlamentul European, liderii celor 28 de state membre ale UE trebuie să se pună de acord între ei în desemnarea acestuia „ţinând cont” de votul popular exprimat prin alegerile menţionate. Puseul antieuropean de luat în seamă, vizibil la 25 mai a.c, în mai multe ţări, determină o serie de lideri europeni să conteste desemnarea lui Jean-Claude Juncker, un veteran al construcţiei europene, fost preşedinte al Eurogrupului, cofondator al euro, perceput ca „foarte federalist”. Reticenţele vin din Marea Britanie, Suedia, Ungaria, Danemarca şi Olanda. Angela Merkel, a cărei opţiune chiar contează, opinează că „bineînţeles candidatura lui Juncker face parte din dezbatere. (…) dar pe de altă parte niciun grup parlamentar nu poate decide singur preşedintele Comisiei. Parlamentul European este mai fragmentat ca niciodată”. La rândul său, David Cameron, premierul britanic, ar fi declarat la Summitul liderilor europeni ţinut la Bruxelles, la 27 mai a.c., „că Europa trebuie schimbată” şi „noi nu avem nevoie de un om al trecutului”. Potrivit Bild, inclusiv preşedintele francez Francois Hollande ar avea rezerve în privinţa accederii lui Jean-Claude Juncker în postul de preşedinte al Comisiei Europene. Mai mult, scrie Bild fără a cita sursa, a fost avansat numele fostului ministru francez de finanţe, Pierre Moscovici. Săptămânalul german Der Spiegel a preluat o declaraţie a premierului britanic David Cameron privind opoziţia acestuia de acum recurentă la numirea lui Juncker. Mai mult, Cameron ameninţă partenerii europeni cu ieşirea ţării sale din UE dacă luxemburghezul devine preşedinte al Comisiei Europene. „O figură a anilor 80 nu poate rezolva problemele următorilor 5 ani”. Cu toate acestea, Angela Merkel îşi menţine susţinerea pentru fostul preşedinte al Eurogrupului. Că ecologiştii europeni ar susţine candidatura conservatorului Juncker, cum afirmă fostul europarlamentar Cohn-Bendit, în cotidianul german Frackfurter Rundschau, apărut la 31 mai a.c, are o redusă semnificaţie în comparaţie cu ceea ce „se petrece în culise”.
