Comunitatea evreiască din Craiova va sărbători mâine seară, în prezenţa Rabinului Șef Rafael Shaffer, la Sinagoga din oraş, Purimul 5783, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul iudaic, fiind celebrată în fiecare an în funcţie de calendarul ebraic la a 14-a zi lunii ebraice. Sărbătoarea evreiască Purim reprezintă un moment foarte aşteptat şi cu totul aparte, datorită tradiţiilor şi obiceiurilor specifice acestor zile de veselie. Comunităţile evreieşti de pretutindeni îmbracă haine festive, în amintirea evenimentelor care au salvat întreg poporul ales de la pieire. Atmosfera generală de bucurie, mesele organizate în familie sau în cadrul întregii comunităţi, carnavalurile, cadourile şi bucatele tradiţionale fac din Purim o sărbătoare mai nonconformistă, dar foarte îndrăgită.
În calendarul evreiesc, Purimul este sărbătorit în zilele de 13, 14 şi 15 ale lui Adar, lună care corespunde cu luna martie din calendarul nostru. Această sărbătoare este considerată una postmozaică (a fost instituită după perioada în care a trăit Moise), iar denumirea ei vine de la cuvântul persan „pur“, care înseamnă „sorţi“ şi arată metoda prin care s-a hotărât exterminarea evreilor. Cartea Esterei, din Vechiul Testament, este temeiul instituirii acestor zile de veselie, deoarece ne aminteşte cum întreg poporul evreu a fost salvat datorită Esterei şi a unchiului său, Mardoheu. Purimul s-a serbat încă din momentul acestei biruinţe, iar tradiţia iudaică spune că se va sărbători chiar dacă toate celelalte sărbători vor dispărea.
Prăjiturele modelate din aluat în trei colţuri şi umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci
La masa festivă nu vor lipsi nici prăjiturelele modelate din aluat în trei colţuri şi umplute cu jeleu, nuci, mac, miere şi nuci. Reţeta este una foarte veche şi are secretele ei, micile prăjiturele numite „humentaschen” făcând deliciul tuturor. „Mâine marcăm PURIM 5783, dar într-un context al lucrurilor care se petrec la graniţa cu România, acolo unde mai multe familii de evrei au fost obligate să fugă din calea războiului. Eroii din povestea Purimului sunt Ester (pe numele său ebraic Hadassah), o tânără evreică din Persia, care este soţia împăratului Ahaşveroş, şi Mordehai, unchiul său. Personajul negativ este unul din sfetnicii împăratului Ahaşveroş, Haman, care îi urăşte pe evrei.În marile oraşe şi în şcoli se organizează carnavaluri, unde copiii şi adulţii poartă măşti caraghioase, nu nişte măşti care să sperie. Cu această ocazie, ţinând cont că se celebrează şi venirea primăverii, pe masă se pun fructe – smochine şi citrice – şi prăjiturele speciale.”, a precizat acad. prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, referindu-se la marea sărbătoare.
