Aproximativ 50 de persoane înarmate neidentificate au preluat controlul, în cursul nopţii de joi spre vineri, asupra a două aeroporturi din Crimeea, dintre care unul militar. Unul dintre aeroporturi este cel din Simferopol, în faţa căruia o mulţime care flutura steaguri ale flotei ruse la Marea Neagă s-a reunit ulterior, conform agenţiei Interfax-Ucraina. Aceste persoane au sosit la aeroport la bordul a trei camioane fără numere de înmatriculare, potrivit unor martori citaţi de Interfax. „Consider ceea ce se întâmplă drept o invazie armată şi o ocupaţie”, a scris pe pagina sa de Facebook ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Ieri după-amiază însă, aeroporturile din Crimeea au revenit sub controlul autorităţilor ucrainene, după cum a anunţat un oficial ucrainean de rang înalt, transmite AFP. „A existat o tentativă de preluare a controlului asupra unor aeroporturi de la Sevastopol, dar ele se află, acum, sub controlul forţelor de securitate ucrainene”, a declarat directorul Consiliului naţional pentru securitate şi apărare, Andrei Parubi.
Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea este regiunea uraineană cea mai susceptibilă de a se opune noilor autorităţi de la Kiev, după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, săptămâna trecută. Joi dimineaţă, un comando prorus a preluat controlul asupra sediilor Parlamentului şi Guvernului din Crimeea, situate în Simferopol. Ei au arborat steagul Rusiei pe faţada Parlamentului. Câteva ore mai târziu, Parlamentul, reunit cu uşile închise în această clădire, a votat demiterea Guvernului şi organizarea, la 25 mai, a unui referendum pe tema statutului regiunii.
„Ceea ce se întâmplă în Crimeea pare a fi o agresiune militară şi o ocupare a regiunii”
Parlamentul de la Kiev a cerut, ieri, convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate ONU, pentru discuţii privind situaţia tensionată din Crimeea, relatează agenţia Itar-Tass, în pagina electronică. Parlamentul de la Kiev menţionează că discutarea crizei din Ucraina într-o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate este motivată de acordul prin care SUA şi marile puteri s-au angajat să asigure integritatea teritorială a Ucrainei. În 1994, Ucraina a aderat la Tratatul de neproliferare nucleară, iar Statele Unite, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să apere şi să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Şi Lituania, care asigură în prezent preşedinţia Consiliului de Securitate ONU, va cere acestui organism să aibă o reacţie la criza din Crimeea, a anunţat şeful diplomaţiei lituaniene. „Am cerut delegaţiei noastre la Naţiunile Unite să se asigure că situaţia din Crimeea va fi introdusă pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate ONU”, a declarat Linas Linkevicius. Oficialul lituanian a recunoscut că vor exista dificultăţi, dat fiind că Rusia deţine drept de veto la Consiliul de Securitate ONU. „Ceea ce se întâmplă în Crimeea pare a fi o agresiune militară şi o ocupare a regiunii”, a apreciat Linkevicius.
Dispărut de o săptămână, Ianukovici a apărut ieri… în Rusia
Fostul preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, a avut ieri prima apariţie publică de la demiterea sa, sâmbătă, de către Parlament, organizând o conferinţă de presă în Rusia, la Rostov-pe-Don (în apropiere de frontiera cu Ucraina). Cu această ocazie, Ianukovici a declarat că nu a fost „răsturnat” de la putere, ci a fost obligat să părăsească Ucraina din cauza unor ameninţări la adresa vieţii sale, el adăugând că situaţia din Crimeea este o „reacţie absolut naturală la o lovitură de stat a unor bandiţi, la Kiev o mână de radicali a uzurpat puterea”. Acesta a promis că va „continua lupta pentru viitorul Ucrainei” şi a subliniat că puterea a fost preluată în ţara sa de către „tineri naţionalişti şi profascişti”. Ianukovici a îndemnat Crimeea să rămână în cadrul Ucrainei şi a spus că a discutat la telefon cu preşedintele rus, Vladimir Putin, după ce a sosit în Rusia, dar că nu s-a întâlnit cu acesta. „Mă voi întoarce în Ucraina (…) imediat ce voi primi (anumite) condiţii şi garanţii, în special din partea mediatorilor internaţionali, cu privire la securitatea mea”, a spus Ianukovici. Înainte de această conferinţă de presă, Ucraina a anunţat că va cere Rusiei extrădarea fostului preşedinte. „Parchetul General al Ucrainei are intenţia să ceară extrădarea cetăţeanului Viktor Ianukovici, dat în căutare la nivel internaţional, dacă prezenţa sa în Rusia este confirmată”, a anunţat instituţia, care a deschis împotriva lui o anchetă pentru „crime în masă”.
Noul premier interimar are susţinerea Germaniei şi a SUA
Pe de altă parte însă, cancelarul german, Angela Merkel, l-a felicitat pe Arseni Iaţeniuk, desemnat prim-ministru de către Parlamentul ucrainean, şi l-a asigurat de sprijinul său, a anunţat ieri guvernul de la Berlin, potrivit AFP. Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului german, Christiane Wirtz, a subliniat într-o conferinţă de presă că desemnarea lui Arseni Iaţeniuk „cu o largă majoritate” este „un semn încurajator”. Angela Merkel insistă asupra faptului că „Uniunea Europeană şi Germania vor face tot ce le stă în putinţă pentru a susţine noul guvern ucrainean”. Potrivit purtătorului de cuvânt, Angela Merkel este totodată „foarte îngrijorată de evenimentele din Crimeea”. Vicepreşedintele american, Joe Biden, i-a telefonat şi el, joi, premierului interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk, pentru a promite „susţinerea totală” a Statelor Unite faţă de noua conducere a ţării. Biden „l-a asigurat pe premier că Statele Unite vor oferi susţinere totală Ucrainei atunci când aceasta va întreprinde reformele necesare pentru a-şi regăsi sănătatea economică, pentru a continua reconcilierea, pentru a-şi respecta obligaţiile internaţionale şi a căuta relaţii deschise şi constructive cu vecinii săi”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Elveţia a decis să blocheze conturile lui Ianukovici şi ale unuia din fii săi
Autorităţile judiciare de la Geneva au anunţat, ieri, că au lansat o anchetă penală împotriva lui Viktor Ianukovici şi a fiului său, Aleksandr Ianukovici, pentru „spălare de bani”. Aleksandr Ianukovici – a cărui avere este estimată la peste 500 de milioane de dolari – deţine, la Geneva, firma Mako Trading, specializată în vânzarea de cărbune ucrainean. „O percheziţie efectuată de către prim-procurorul Yves Bertossa şi Brigada financiară a Poliţiei Judiciare a avut loc joi dimineaţa, la sediul unei societăţi deţinute de către Aleksandr Ianukovici”, a anunţat Ministerul Public al cantonului Geneva. Guvernul elveţian a publicat, tot ieri, o ordonanţă prin care blochează şi averile a 20 de foşti oficiali ucraineni, majoritatea foşti miniştri în cadrul fostului Guvern. Şi Austria a îngheţat conturile a 18 ucraineni, la cererea conducerii interimare de la Kiev, a anunţat ieri dimineaţa Ministerul de Externe de la Viena. Persoanele vizate, ale căror nume nu au fost divulgate, sunt suspectate de corupţie şi pentru că au adus atingere drepturilor omului.
