Intrat în tradiţie ca tot ce este frumos şi durabil, MĂRŢIŞORUL, vestitorul primăverii, este un soi de ghiocel cu şnur, zâmbet concret şi speranţă aurită, dăruit în ziua în care iarna şi-a tăiat calendaristic traiul, iar soarele (dacă în ziua aceea este „disponibil”) îşi apropie razele tandre.
Picăturii de noroc simbolic, găsită încă în plin Făurar, înţelepţii şi străbunii i-au dedicat o zi – 1 martie. Zi care îi consacră o sărbătoare a gestului pur şi gingaş cu un farmec şi o poezie aparte.
MĂRŢIŞOR. Un însemn al norocului oferit cu toată sinceritatea, cu toată seriozitatea. Da. Seriozitate! Pentru că MĂRŢIŞORUL este mărturia delicată şi gingaşă a unei vieţi diurne pline de decizii diurne, responsabile, grave.
Viaţa implică asemenea atenţii de sensibilitate. Dacă un om nu are între cine alege, între un coşar de catifea, un trifoi cu patru foii sau o pisicuţă de metal, o inimioară, un cupidon auriu aproximativ, acela este lipsit de căldură sufletească.
Oricât de împovărat de griji ş responsabilităţi ar fi, tot poţi găsi o clipă să aduci logodnicei, soţiei, mamei simbolul iubirii, dragostei, speranţei, primăverii. Noii primăveri…
MARIN ANCUŢESCU
