În fiecare an, de obicei iarna, când cad cantităţi mai mari de zăpadă, revine obsesiv în discuţie problema perdelelor forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de fiecare dată privirea este îndreptată către Direcţia Silvică Dolj, care nu se ocupă de această chestiune. Înfiinţarea de perdelele forestiere de protecţie se află în curtea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, cu sediul la Râmnicu Vâlcea, prin Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Dolj, structură care este în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Privind din afară fenomenului, s-ar putea spune că până în prezent nu s-a făcut nimic în acest sens. În realitate, au fost întreprinse mai multe demersuri şi există şi proiecte în acest sens, numai că ele s-au blocat la nivelul proprietarilor de terenuri, care nu îşi dau acceptul pentru înfiinţarea acestora, deşi are avea multe beneficii, unul fiind materialul lemnos, care le-ar reveni.
În anul 2004, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, emitea Hotărârea cu nr. 994/2004 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii în toate zonele ţării, în conformitate cu Programul de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii şi pentru aprobarea Studiului de fundamentare a necesităţii înfiinţării unei reţele de perdele forestiere de protecţie în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman şi pe terenurile unităţilor de creştere şi exploatare a cailor de rasă. Conform Studiului de fundamentare: „Regimul de secetă din ultimele două decenii reprezintă un semnal de alarmă pentru agricultura României. O situaţie cu totul specială se înregistrează în zona de câmpie din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, unde secetele sunt din ce în ce mai frecvente şi de durată. Cauzele secetelor respective sunt multiple, iar măsurile de combatere a acestora şi de atenuare a efectului lor trebuie să fie complexe şi ample. Soluţii în această direcţie au fost preconizate în 1993, printr-un program de măsuri privind prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite din cauza secetei din 1992-1993 în judeţele menţionate”.
Proiectarea şi executarea de perdele forestiere s-a mai făcut în 1970
Cadrul legal al acestei acţiunii propuse era şi este în continuare asigurat de Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. Tot Studiul din anul 2004 mai spunea că: „În zona de câmpie din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, puternic afectată de secetă în ultimele două decenii, ponderea suprafeţei de pădure este de 5-8%, cu mult sub media europeană pentru regiuni similare (15%)”, arătând că suprafaţa totală a pădurilor din judeţul Dolj era de numai 79 mii ha. Pentru că numai în ultimii 140 de ani, să zicem, suprafaţa pădurii s-a restrâns prin defrişări repetate, numai după al doilea război mondial fiind defrişate 29 mii ha, din care o mare parte au fost păduri de fixare a dunelor de nisip şi de protecţie climatică, s-a reactivat fenomenul de deflaţie, iar secetele au devenit mai frecvente şi mai intense. Aceasta a determinat proiectarea şi executarea, în special după 1970, a reţelei de perdele forestiere de protecţie Sadova-Bechet, cu o suprafaţă de 2.250 ha. Dar şi o parte din acestea au fost defrişate.
„Dacă nu sunt de acord toţi proprietarii, proiectul nu poate fi implementat”
Acţiunea de creare a reţelei de perdele forestiere în zona de câmpie în care este inclus şi judeţul Dolj se înscria ca o primă etapă a Programului de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie prevăzut de Legea nr. 289/2002, iar lucrarea urma să se execute în perioada 2005-2010. Din păcate, lucrurile nu au stat chiar aşa. Strategia pentru despăgubirea proprietarilor care nu sunt de acord cu schimbarea folosinţei terenurilor agricole pe care le deţin şi care intrau în amplasamentul viitoarelor perdele forestiere de protecţie nu prea a funcţionat, pentru că legiuitorul nu a luat în calcul încăpăţânarea proprietarilor şi a mers pe buna credinţă a acestora. „După ce a apărut hotărârea guvernului, am demarat toate demersurile pentru a pune în practică aceste lucrări, mai exact înfiinţarea de perdele de protecţie a căilor de comunicaţie şi a câmpurilor agricole. Însă pentru asta aveam nevoie de acordul proprietarilor. Dacă ne referim la înfiinţarea perdelelor forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie, trebuie spus că ne-am deplasat la primăriile din comunele care figurau în proiectul nostru şi, împreună cu autorităţile locale, cu un reprezentant al Direcţiei Silvice Dolj, un brigadier de regulă, am depistat terenurile şi proprietarii. Am reuşit să convingem o parte din proprietari să fie de acord cu lucrările noastre. Unii nu au fost de acord, iar alţii nu au fost găsiţi. Toate aceste proceduri au durat luni de zile. Dar dacă nu sunt de acord toţi proprietarii, proiectul nu poate fi implementat”, a declarat ing. Marian Mănescu de la Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Dolj.
Procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică este de durată
Conform art. 9 din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată: „(1) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de titularii dreptului de proprietate, se face cu acordul scris al acestora, în condiţiile prevăzute la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare”. «La ora actuală lucrurile stau astfel: avem Proiect tehnic (PT) şi Studiu de fezabilitate (SF) întocmite pentru obiectivele DN 55, 55A, 56, 65, 65C, având suprafaţa de 119.31 ha. În anul 2006, la licitaţia organizată, ofertele pentru întocmirea documentaţiilor topo-cadastrale necesare înscrierii în Cartea funciară au depăşit sumele acordate pentru proiectul tehnic. Pentru înfiinţarea de perdele de protecţie a câmpurilor agricole avem, de asemenea, SF şi PT întocmite pentru o suprafaţă de 5.000 de hectare în judeţul Dolj, în cinci comune. Problema este la nivelul proprietarilor care nu sunt de acord. Este adevărat că Legea nr. 46/2008 republicată la art. 9, alin. 2, litera c prevede: „posibilitatea declanşării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în cazul în care nu îşi exprimă acordul”. Dar procedeul este greoi şi de durată», a declarat şi ing. Liviu Miu de la Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Dolj.
„Domnul prefect ne poate da o mână de ajutor, la fel şi primarii din localităţile vizate”
Inginerii de la Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Dolj sunt deschişi să reia toată procedura şi să înceapă munca de convingere a proprietarilor pentru a fi de acord cu înfiinţarea de predele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţie şi a câmpurilor agricole, dar spun că au nevoie de ajutor din partea autorităţilor locale, mai exact a primarilor, pentru a-i convinge pe oameni că această acţiune este în beneficiul lor. Aceştia îi ridică mingea la fileu şi prefectului Marius Deca, care în ultimele Colegii Prefecturale se interesează de acest proces, care spun ei că îi poate impulsiona pe aleşii locali pentru o mai mare implicare. „Nu am dori să se înţeleagă greşit. Proiectul există, iar noi suntem deschişi pentru a-l implementa, dar avem nevoie de ajutor. Domnul prefect Marius Deca ne poate da o mână de ajutor, la fel şi primarii din localităţile vizate. Numai cu ajutorul acestora vom putea să îi convingem pe proprietari să fie de acord. Proprietarii trebuie să înţeleagă că sunt lucrări care vor fi în beneficiul lor. Şi cele de înfiinţare a perdelelor de protecţie a căilor de comunicaţie şi cele pentru protecţia câmpurilor agricole”, a mai declarat ing. Marian Mănescu de la Inspecţia Silvică şi de Vânătoare Dolj.
