În prag de toamnă, Muzeul Olteniei din Craiova culege roadele campaniei de cercetări arheologice 2018, organizată cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Dolj. Săptămâna trecută, instituția a încheiat cel de-al XVIII-a șantier deschis în localitatea doljeană Desa, după o lună de săpături în punctul „Castraviţa”. În premieră, pentru documentarea zonei, dar și pentru a identifica altele noi cu potențial arheologic, a fost utilizată o dronă, cu care s-au realizat numeroase fotografii de mare rezoluție și filmări. Finalizate au fost și cercetările în castrul roman de la Răcarii de Jos, comuna Brădești (1 iunie – 15 iulie), și în fosta cetate dacică de la Bâzdâna, comuna Calopăr (1-29 august), acestea din urmă realizate în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, din București. În prezent, în Dolj, doar la Cioroiu Nou, comuna Cioroiași, se mai desfășoară săpături, începute pe 1 august și prelungite până pe data de 15 octombrie.
Descoperirile arheologice făcute la Desa au devenit, în timp, binecunoscute atât specialiştilor, cât şi publicului larg. Punctul „Castraviţa”, în care s-a săpat în acest an, în perioada 1-29 august, este, de fapt, un grind aflat pe malul Dunării, unde au fost cercetate, de-a lungul vremii, numeroase complexe arheologice, care, din punct de vedere cronologic, se întind din Epoca Bronzului (3200 – 1200 a. Chr.) – morminte de incineraţie, de-a lungul Epocii Fierului (1200 a. Chr. – anul 101 p. Chr.) – movile funerare, cu morminte de inhumație, şi morminte de incineraţie, până în epoca romană – un castru de piatră, şi cea a migraţiilor – morminte de incineraţie de factură slavă.
În acest an, săpăturile au fost concentrate în zona de răsărit a grindului cu scopul de a delimita zona funerară formată din mormintele de incinerație din a doua epocă a fierului (aprox. sec. II a. Chr. – sec. I p. Chr.), precum și pentru a încerca identificarea laturii de răsărit a castrului roman de aici. Potrivit arheologilor de la Muzeul Olteniei, în ceea ce priveşte acest ultim aspect, săpăturile au scos la iveală, anul acesta, mai multe ţigle și olane fragmentare. Tot în zona unde acestea au fost descoperite, a mai fost scos la iveală un nou pilon realizat din pietre de râu, cu urme de mortar, asemănător ca formă și dimensiuni cu cei identificați în anii 2007 și 2008. Nu la foarte mare distanță de acest pilon a fost identificată și o parte din zidul de piatră al castrului. „Spectaculozitatea acestei ultime descoperiri rezidă în faptul că este pentru prima dată când la Desa se vede o parte intactă din zidul castrului și care, în plus, era susținut de un contrafort. Tot în contextul descoperirilor de epocă romană, în exteriorul castrului roman, a fost găsită și o fibulă de bronz perfect conservată”, a precizat arh. dr. Florin Ridiche, managerul instituției. 
De asemenea, descoperirile cu caracter funerar aparţinând Primei Epoci a Fierului, deși puțin numeroase anul acesta, sunt dintre cele mai interesante. „A mai fost identificată încă o movilă în care au fost descoperite două morminte de copii, decedați cel mai probabil până la împlinirea vârstei de 7 ani. Totodată, s-au putut face observaţii mai numeroase în ce priveşte practicile funerare practicate de comunităţile din această epocă, observându-se faptul că au existat manipulări intenţionate, în scop ritual, ale corpurilor și/sau scheletelor celor decedaţi, la diverse perioade de timp, după înhumare”, a adăugat Florin Ridiche. Potrivit arheologului, acestea sunt numai câteva considerente care atestă faptul că la Desa se găseşte unul dintre cele mai interesante şi bogate situri arheologice din România, fapt confirmat și de clasificarea lui în categoria A (de importanță națională) în Lista Monumentelor Istorice din România.
Din colectivul ştiinţific al şantierului arheologic de la Desa au făcut parte, anul acesta, dr. Florin Ridiche – responsabil ştiinţific, dr. Marius Cristian Bâsceanu, Lucian Popescu-Vava, Cristian Iulian Ceacîru, Sorin Marius Turcu și Camelia Slabu (Muzeul Olteniei, Craiova), dr. hab. Daniel Spânu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București), drd. Dan Bălteanu (Direcția Județeană pentru Cultură Dolj), precum şi două cadre didactice: Iulian Popescu (Şcoala Specială „Sf. Vasile”, Craiova) și Ana-Maria Băluţă (Şcoala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Craiova). Un sprijin deosebit a fost acordat cercetării arheologice de Primăria și Consiliul Local al comunei Desa, de Ocolul Silvic Calafat, precum și de Poliția de Frontieră. 
