Ieri, s-au deschis lucrările celui de-al XV-lea Congres al Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene, având ca temă: ,,Justiţia constituţională. Funcţii şi raporturile cu celelalte autorităţi publice”. Lucrările Congresului se vor desfăşura la Palatul Parlamentului, astăzi, în ,,Sala LI.C Brătianu”, iar mâine, în Sala ,,Nicolae lorga”.
Amplitudinea acestei evoluţii are la bază ideea generoasă lansată acum 39 de ani, prin proiectul de la Dubrovnik al preşedinţilor curţilor constituţionale din Germania, Austria, Italia şi fosta Republică Federativă Iugoslavia, la realizarea căruia şi-au adus o susţinută contribuţie numeroase personalităţi din domeniul dreptului constituţional şi din viaţa politică. Evenimentul se va desfăşura pe parcursul a trei zile, concluziile fiind creionate, mâine seară. La aceste lucrări vor lua parte delegaţiile a 41 de curţi constituţionale europene, membri ai Conferinţei, precum şi reprezentanţii altor curţi constituţionale ori organisme similare, în calitate de observator, potrivit Rezoluţiei adoptate de ,,Cercul Preşedinţilor”, cu prilejul reuniunii sale pregătitoare de la Bucureşti, din 15 – 16 octombrie 2009, şi anume : Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Comisia pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Venelia), Conferinţa Curţilor Constituţionale din Asia, Asociaţia Curţilor Constituţionale care utilizează Limba Franceză. (ACCPUF), Conferinţa Ibero-Americană asupra Justiţiei Constitufionale, Conferinla Curfilor Constitulionale care utllizeazl, Limba Portugheză, Forumul sud-african al judecătorilor-şefi, Uniunea Curţilor şi Consiliilor Constituţionale Arabe, respectiv o serie de invitaţi cu statut special.
„Jurisdicţia constituţională în România are caracteristici proprii”
Astfel, prin aceeaşi rezoluţie, la propunerea curţii-organizatoare, statutul de ,,invitat” a fost acordat, în conformitate cu prevederile statutare şi regulamentare ale Conferinţei, unor înalţi reprezentanţi ai autorităţilor publice şi personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti. La deschiderea lucrărilor de ieri a fost invitat şi a participat preşedintele Traian Băsescu, care a precizat în discursul său că deciziile instanţelor constituţionale trebuie să identifice acel just echilibru între realizarea drepturilor individuale şi interesul general al societăţii şi că jurisdicţia constituţională în România are caracteristici proprii, ca de altfel şi procesul de creare după decembrie 1989 a noului sistem constituţional românesc, care este unul aparte din mai multe puncte de vedere. “Curtea Constituţională din România este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei şi legii sale de organizare şi funcţionare. Curtea nu preia niciuna din funcţiile celor trei puteri clasice, ci sprijină buna funcţionare a acestora, având în vedere principiul separaţiei şi echilibrului puterii. Caracterul general obligatoriu al deciziilor CCR este o cerinţă esenţială pentru buna funcţionare a ordinii de drept naţionale, constituind un factor de stabilitate a Constiţiei. Fie că ne raportăm la instanţele judecătoreşti de drept comun, fie la Parlament, ori Guvern, toate au obligaţia de a respecta dispoziţiile Constituţiei şi implicit deciziile Curţii Constituţionale” a precizat Traian Băsescu.