Reuniţi la Berlin, în formatul „Coaliţiei celor dispuşi” (45 de delegaţi potrivit AFP, inclusiv 26 de şefi de stat şi de guvern) europenii nu au rămas seduşi de întâlnirea istorică dintre Donald Trump, Vladimir Putin şi Xi Jinping, de la Shenzhen, considerând-o chiar o simplă „ocazie foto”, lipsită de sens. Mai ales că nu a fost anunţat nici un acord concret pentru a aduce pacea în Ucraina, motiv pentru care nu-şi vor schimba sprijinul susţinut pentru Kiev. La Berlin, unde au fost prezenţi şi negociatorii lui Donald Trump, Jared Kushner şi Steve Witkoff, cancelarul german Friedrich Merz, în compania celorlalţi aliaţi ai Ucrainei, a descris întâlnirea de la Shenzhen drept un simplu „exerciţiu de relaţii publice”, lipsit de substanţă. Ca gest simbolic, el a oferit liderilor adunaţi o bucată din „Zidul Berlinului”, o amintire a divizării Europei după al doilea război mondial. A reafirmat că o pace durabilă în Ucraina este imposibilă fără implicarea Kievului şi a europenilor în negocieri. La rândul său preşedintele francez Emmanuel Macron, într-un recul vizibil de recunoaştere a autorităţii sale de altă dată, a împărtăşit acelaşi sentiment, avertizând că doar câteava superputeri nu vor putea remodela lumea de sus. Premierul polonez Donald Tusk s-a arătat impacientat de formula, nu doar afabilă, cât neobişnuită, a preşedintelui american, care l-a numit „prietenul meu” şi l-a apelat pe numele său mic „Vladimir”, pe liderul de la Kremlin. Liderii europeni şi-au reafirmat sprijinul neclintit pentru Kiev, iar premierul britanic Andy Burnham a afirmat că „întreaga familie europeană” rămâne unită în sprijinul preşedintelui Zelenski. De asemenea, a reconfirmat că Regatul Unit rămâne pregătit să trimită trupe în Ucraina, ca parte a unei misiuni de menţinere a păcii, în cazul semnării unui acord. Asta, după ce Franţa a confirmat deja prezenţa trupelor sale non-combatante, în Ucraina, printr-o postare pe această temă, a ministrului francez de Externe, Jean Noel Barrot pe reţeaua de socializare X. Unde ne aflăm aşadar? La summit-ul de la Berlin, negociatorul american Jared Kushner a menţionat un angajament al Moscovei, acela de a lăsa deschis formatul rundei următoare, pentru care cancelarul german, fără a preciza o dată, a sugerat Emiratele Arabe Unite ca posibil loc pentru negocieri. După încheierea summit-ului de Cooperare Economică Asia-Pacific de la Shenzhen, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat public poziţia Kremlinului faţă de Ucraina. A promis atacuri, la scară largă şi dureroasă, ca răspuns la rachetele ce au vizat podul Crimeei şi că nu va mai negocia un armistiţiu pe care îl avea în vedere. De asemenea, nu va retracta ceea ce convenise în privinţa revendicărilor teritoriale. A fost de acord cu propunerea preşedintelui american de la Anchorage, care prevedea retragerea trupelor ucrainiene din Donbas şi un armistiţiu complet după aceea. Când Ucraina va fi de acord cu termenii de la Anchorage luptele vor înceta şi autorităţile ucrainiene vor trebui să meargă la urne. Participarea europenilor la negocieri de pace, s-a discutat la Berlin, dar cuvintele lui Putin sugerează că prezenţa europenilor nu este inevitabilă, întrucât poziţia acestora nu este, momentan, acceptabilă pentru Kremlin. Friedrich Merz a menţionat linia actuală a frontului ca punct de plecare pentru discuţiile privind problemele teritoriale. A mai spus că Ucraina trebuie să-şi continue drumul către UE şi să primească garanţii de securitate solide, după un armistiţiu. În anumite condiţii este posibilă o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei. Liderii europeni, şi într-un semn de frondă faţă de Donald Trump, nu se arată deloc mulţumiţi de relaţia acestuia cu Vladimir Putin, lasă impresia că războiul va continua, deşi efortul financiar imens rămâne greu de suportat, de către europeni.












