SCDCPN Dăbuleni: Un forum metodologic, de care se poate ţine cont!

Celebrarea, printr-o sesiune aniversară a centenarului naşterii (6 aprilie 1926) prof. univ. dr. Petre Baniţă, de colectivul de cercetători ai Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, mâine 6 aprilie, este până la urmă, sau mai degrabă, un eveniment „artificial”. Faptul că data de 6 aprilie 2026 poate fi aşezată, de pildă, lângă data de 20 septembrie 2019, când s-au celebrat „60 de ani de cercetare ştiinţifică” în prezenţa a peste 200 de invitaţi, colaboratori de la staţiuni şi instituţii de profil din ţară, reprezentanţi ai ministerului Agriculturii şi Academiei de studii agricole şi silvice „Gheorghe Ionescu Sişeşti”, foşti cercetători, aleşi locali din comunele învecinate ş.a.m.d., este la latitudinea conducerii actuale a staţiunii, asigurată de dr. ing. Aurelia Diaconu. „Meritele” prof. univ. dr. Petre Baniţă, atâtea câte au fost, descântate prin presa vremii, n-au şocat în rândul specialiştilor din agricultura doljeană, unde invidia era înfloritoare. Am mai spus asta. Însă, respectând adevărul, nici nu au fost trecute cu vederea. „Doctorilor dintre dune” li s-au ridicat ode, iar sintagma „Sahara olteană”, lansată de publicistul Ilie Purcaru, a fost şlefuită până n-a mai rămas nimic din ea. Animat de anvergura mehedinţeanului Gheorghe Ionescu Sişeşti privind fixarea terenurilor degradate, prin împăduriri cu salcâm, prof. univ. dr. Petre Baniţă a lansat proiectul privind ameliorarea nisipurilor zburătoare din zonă, îmbunătăţirea permanentă a solurilor nisipoase, studierea comportării unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă, transferul tehnologiilor şi rezultatelor la utilizatori ş.a.m.d.. Peisajul asemănător celui descris de Panait Istrati, în „Ciulinii Bărăganului”, s-a ameliorat prin darea în folosinţă a sistemelor de irigaţii. Ca membru supleant al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, evident şi cadru didactic la Facultatea de Horticultură (disciplina de ampelografie) Petre Baniţă a menţinut ridicată o ştachetă a rigorii în activitatea de cercetare, dar rezultatele de palmares au venit târziu, prin noile soiuri de pepeni verzi, jujube, cartof dulce, tehnologii noi recomandate ş.a.m.d.. Evenimentul marcant al prelungitului său mandat de director nu este legat de primirea cu fast a vreunui lider comunist de la Bucureşti, ci de primirea în iulie 1979 a lui Robert McNamara, care deţinea funcţia de director al Băncii Mondiale, după ce fusese secretar de stat al apărării (1961-1968) în mandatul lui John F. Kennedy şi Lyndon Johnson, o vizită slab mediatizată, printr-o anemică ştire Agerpress, dată de corespondentul local. Care evident nu putea scăpa ambasadei americane de la Bucureşti. Şi chiar dacă directorul Băncii Mondiale Robert McNamara, s-a arătat curtenitor, semnând în cartea de oaspeţi, şi apreciind că ceea ce văzuse era similar cu câmpurile Californiei, înţelegea totul despre regimul închis de la Bucureşti, după ce Mihai Pacepa defectase şi se spovedea ritualnic în presa americană, căpătând mai multă credibilitate. SCDCPN Dăbuleni are incontestabil destule merite în peisajul agriculturii doljene, poate fi considerată un for metodologic, poate „inventa” şi momente cum este cel la care ne-am referit mai sus.